După treizeci de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
După treizeci de ani jpeg

Eram elev în clasa întîi cînd sa întîmplat. Tata lucra la un combinat chimic, vestea se răspîndise (în mai toate casele se asculta Europa Liberă), iar colegii lui ingineri chimişti instruiseră pe toată lumea ce trebuie făcut. Ţin minte cum tata m-a luat cu el în maşină şi cum ne-am oprit lîngă o cişmea dintr-un sat din afara oraşului, la ţeava căreia am umplut cu apă o damigeană şi cîteva bidoane de plastic. La şcoală, învăţătoarea a venit în sala de clasă cu o cutie de plastic în care se aflau pastiluţe cu iod, pe care le-a împărţit fiecărui copil. Trebuiau supte. Ne-au dat multă vreme. O dată pe săptămînă găseam cîte o pastiluţă aşezată pe un şerveţel pe fiecare bancă.

La combinatul chimic aveau loc mai mereu „scăpări“ sau „avarii“. Uneori oraşul era acoperit de ceaţă şi simţeai miros de clor sau de amoniac. Chiar şi aşa nu înţelegeam exact situaţia, dar mi-a rămas în cap cuvîntul rostit de tata: Cernobîl.

Între timp, am aflat ce s-a întîmplat atunci, pe 26 aprilie 1986. S‑a discutat mult în familia noastră, pentru că o mătuşă era gravidă, a născut prematur în luna următoare, iar fătul a fost ţinut o vreme în incubator. Verişorul meu, care acum face parte dintre cei care au plecat la muncă în străinătate, a avut o copilărie bolnăvicioasă. Toată lumea credea că știe din ce cauză, iar eu am mai citit cîte ceva între timp.

Dar abia cu extraordinara carte a Svetlanei Aleksievici, Dezastru la Cernobîl, am avut cu adevărat imaginea de amploare a ceea ce s-a întîmplat atunci, la mai puţin de 600 de kilometri de România. Iresponsabilitatea şi inconştienţa autorităţilor sovietice, perfect nepregătite pentru o astfel de situaţie, prostia, cinismul şi dispreţul faţă de om al comuniştilor, lipsa de informaţii şi dezinformarea populaţiei, folosirea propagandei cu scopul de a mobiliza tinerii să se sacrifice, mărturiile pline de grozăvii ale bieţilor oameni evacuaţi sau ale văduvelor celor trimişi să stingă reactorul şi să decontamineze zona  – tabloul a ceea ce s-a întîmplat atunci este copleşitor!

„Ce putere! O putere nemăsurată a unui om asupra altui om. Nu mai vorbim doar de minciună, ci despre un război contra celor nevinovaţi… Dar asta e deja istorie. Istoria unei crime“, după cum este citat în carte Vasili Borisovici Nesterenko, fost director al Institutului de Energie Nucleară al Academiei de Știinţe din Belarus.

Luna viitoare se vor împlini 30 de ani de la accidentul ale cărui enorme consecinţe sînt, în continuare, doar estimate. Vorbim despre cel mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii, dar reprezentarea lui încă e dificilă. „Tot timpul tragedia asta nucleară este comparată cu războiul. Dar războiul poţi să-l înţelegi“, spune un supravieţuitor în cartea Svetlanei Aleksievici, cu care şi deschidem Dosarul de faţă. Un grupaj de texte care vorbesc despre trecut, dar care vor să fie despre viitorul pe care în continuare riscăm să-l compromitem ignorînd consecinţele acţiunilor noastre. Căci, după cum afirmă una dintre victimele fără vină de la Cernobîl, „contaminat nu e doar pămîntul nostru, dar și conștiinţa noastră“. 

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.