După dezastru

Mitică DRĂGUŞIN
Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
După dezastru jpeg

Accidentul nuclear de la Cerno­bîl a produs eliminarea în atmosferă a 12,5 x 1018 Becquerel (1 Bq reprezintă cantitatea de material radioactiv care se dezintegrează per secundă), reprezentînd următorii izotopi radioactivi: iod, cesiu, stronțiu, ruteniu, bariu, ceriu, neptuniu, plutoniu, curiu, xenon, kripton, americiu, carbon, cobalt, plus alte elemente transuraniene. Contaminarea puternic radioactivă în zona centralei a condus la evacuarea populației pe o rază de 30 km şi afectarea gravă a mediului pe o suprafață de 4.000 km2. Inventorul radioactiv de 20.000.000 Ci (pentru comparație, o sursă radioactivă de Cobalt-60 utilizată în cobaltoterapie are maximum 6.000 Ci) a trebuit acoperit cu o cupolă din beton, în acest inventor fiind cuprins și solul puternic contaminat din zona centralei.

În acele zile de 26-28 aprilie 1986, în ciuda faptului că autorităţile sovietice nu au anunţat accidentul, stațiile de monitorizare radiologică a mediului din țările nordice ale Europei au detectat prezența radionuclizilor care indicau un accident nuclear. Timp de o săptămînă, norul radioactiv din zona nordică a Europei, luînd în considerare şi factorii meteorologici (direcția vîntului și prezența precipitațiilor), a contribuit la poluarea radioactivă europeană extinsă. Ulterior, direcția vîntului s-a modificat spre sud, afectînd și alte țări.

În cei 30 de ani scurşi de la acest grav accident nuclear au avut loc transformări majore în domeniul nuclear. Astfel, au fost modificate cerințele de securitate încă din faza de proiectare a centralelor nucleare, impunîndu-se construirea de cupole din beton deasupra reactorului care să împiedice, în caz de accident, împrăştirea în atmosferă a radionuclizilor. S-a trecut la proiectarea de sisteme de securitate pasive, unde intervenția umană este minimă, accidentul de la Cernobîl petrecîndu-se ca urmare a unor grave greșeli ale operatorilor. S-au încetinit, iar în multe țări chiar s-au oprit programele de construire a noi centrale nuclearo-electrice. Mai mult, au fost oprite din funcționare centrale în vederea dezafectării, în primul rînd centrale de tipul celei de la Cernobîl. Au apărut noi reglementări în domeniul securității nucleare, în primul rînd în stabilirea interfeței om-mașină (operator-reactor); autorizarea operatorilor și a administratorilor fiind efectuată după parcurgerea unei pregătiri sistematice, atît în teorie, cît mai ales în practică. S-au stabilit mijloacele și modalitățile de informare reciproce, notificare, asistenţă în cazul unui eveniment nuclear; s-au îmbunătăţit și au fost uniformizate standardele de securitate, cu contribuția autorităților din toate țările, ale Agenției Internaționale pentru Energia Atomică și ale Comisiei Uniunii Europene, în cadrul Convenției de Securitate Nucleară.

Și în domeniul cercetării științifice și al dezvoltării tehnologice schimbările au fost majore. S-au desfășurat activități în cadrul unor proiecte vizînd noi tehnici și metode de determinare a migrării radionuclizilor în aer (fenomene de eroziune eoliană și ca urmare a precipitațiilor), în sol, în ape de suprafață și subterane, în faună și floră. Au fost elaborate modele prin care să se estimeze impactul prezenței radionuclizilor în factorii de mediu pe termen lung, avînd ca orizont de timp anul 2050. S-au efectuat studii și statistici medicale privind impactul accidentului asupra populației; studii privind viteza de migrare în sol a radionuclizilor poluanți, inclusiv determinarea coeficienților de transfer din sol către plante – rezultatele acestor studii stabilind care tipuri de plante pot fi cultivate, astfel încît recoltele obținute să poată fi comercializate. S-au efectuat şi studii pedologice, fizico-chimice și biologice vizînd ameliorarea solurilor contaminate. Au fost înființate rețele naționale de monitorizare radiologică a factorilor de mediu, pentru avertizarea timpurie a oricărui eveniment nuclear; s-au dezvoltat noi metode de decontaminare radiologică a solului și a clădirilor ş.a.

Au fost elaborate reglementări de către autoritățile naționale pe baza recomandărilor sau directivelor organismelor internaționale (Agenția Internațională pentru Energia Atomică (IAEA), Organizația Mondială a Sănătății (WHO), Organizația Mondială pentru Alimentație (FAO), Organizația Mondială a Muncii (ILO), Comitetul Științific al Organizației Națiunilor Unite privind Efectele Radiației Atomice (UNSCEAR), Comisia Uniunii Europene), bazate pe studii științifice efectuate de către echipe multidisciplinare, în domeniul nivelurilor maximale ale conținutului de radionuclizi în alimente şi hrana animalelor, în soluri agricole, apa potabilă şi în apa folosită la irigații în timpul și după un accident. Au fost elaborate analize de securitate ce țin seama de un accident produs nu doar de elemente tehnice, dar şi de fenomene naturale. Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe țări (Iordania, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită), care nu au avut pînă acum programe naționale nucleare, doresc să construiască centrale nuclearo-electrice, inclusiv partea instituțională care să susțină aceste programe.

Mitică Drăguşin este director de Securitate Nucleară la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH) din Măgurele.

Foto: R. Bassbar

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.