Dup─â dezastru

Mitic─â DR─éGU┼×IN
Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Dup─â dezastru jpeg

Accidentul nuclear de la Cerno┬şb├«l a produs eliminarea ├«n atmosfer─â a 12,5 x 1018 Becquerel (1 Bq reprezint─â cantitatea de material radioactiv care se dezintegreaz─â per secund─â), reprezent├«nd urm─âtorii izotopi radioactivi: iod, cesiu, stron╚Ťiu, ruteniu, bariu, ceriu, neptuniu, plutoniu, curiu, xenon, kripton, americiu, carbon, cobalt, plus alte elemente transuraniene. Contaminarea puternic radioactiv─â ├«n zona centralei a condus la evacuarea popula╚Ťiei pe o raz─â de 30 km ┼či afectarea grav─â a mediului pe o suprafa╚Ť─â de 4.000 km2. Inventorul radioactiv de 20.000.000 Ci (pentru compara╚Ťie, o surs─â radioactiv─â de Cobalt-60 utilizat─â ├«n cobaltoterapie are maximum 6.000 Ci) a trebuit acoperit cu o cupol─â din beton, ├«n acest inventor fiind cuprins ╚Öi solul puternic contaminat din zona centralei.

├Än acele zile de 26-28 aprilie 1986, ├«n ciuda faptului c─â autorit─â┼úile sovietice nu au anun┼úat accidentul, sta╚Ťiile de monitorizare radiologic─â a mediului din ╚Ť─ârile nordice ale Europei au detectat prezen╚Ťa radionuclizilor care indicau un accident nuclear. Timp de o s─âpt─âm├«n─â, norul radioactiv din zona nordic─â a Europei, lu├«nd ├«n considerare ┼či factorii meteorologici (direc╚Ťia v├«ntului ╚Öi prezen╚Ťa precipita╚Ťiilor), a contribuit la poluarea radioactiv─â european─â extins─â. Ulterior, direc╚Ťia v├«ntului s-a modificat spre sud, afect├«nd ╚Öi alte ╚Ť─âri.

├Än cei 30 de ani scur┼či de la acest grav accident nuclear au avut loc transform─âri majore ├«n domeniul nuclear. Astfel, au fost modificate cerin╚Ťele de securitate ├«nc─â din faza de proiectare a centralelor nucleare, impun├«ndu-se construirea de cupole din beton deasupra reactorului care s─â ├«mpiedice, ├«n caz de accident, ├«mpr─â┼čtirea ├«n atmosfer─â a radionuclizilor. S-a trecut la proiectarea de sisteme de securitate pasive, unde interven╚Ťia uman─â este minim─â, accidentul de la Cernob├«l petrec├«ndu-se ca urmare a unor grave gre╚Öeli ale operatorilor. S-au ├«ncetinit, iar ├«n multe ╚Ť─âri chiar s-au oprit programele de construire a noi centrale nuclearo-electrice. Mai mult, au fost oprite din func╚Ťionare centrale ├«n vederea dezafect─ârii, ├«n primul r├«nd centrale de tipul celei de la Cernob├«l. Au ap─ârut noi reglement─âri ├«n domeniul securit─â╚Ťii nucleare, ├«n primul r├«nd ├«n stabilirea interfe╚Ťei om-ma╚Öin─â (operator-reactor); autorizarea operatorilor ╚Öi a administratorilor fiind efectuat─â dup─â parcurgerea unei preg─âtiri sistematice, at├«t ├«n teorie, c├«t mai ales ├«n practic─â. S-au stabilit mijloacele ╚Öi modalit─â╚Ťile de informare reciproce, notificare, asisten┼ú─â ├«n cazul unui eveniment nuclear; s-au ├«mbun─ât─â┼úit ╚Öi au fost uniformizate standardele de securitate, cu contribu╚Ťia autorit─â╚Ťilor din toate ╚Ť─ârile, ale Agen╚Ťiei Interna╚Ťionale pentru Energia Atomic─â ╚Öi ale Comisiei Uniunii Europene, ├«n cadrul Conven╚Ťiei de Securitate Nuclear─â.

╚śi ├«n domeniul cercet─ârii ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi al dezvolt─ârii tehnologice schimb─ârile au fost majore. S-au desf─â╚Öurat activit─â╚Ťi ├«n cadrul unor proiecte viz├«nd noi tehnici ╚Öi metode de determinare a migr─ârii radionuclizilor ├«n aer (fenomene de eroziune eolian─â ╚Öi ca urmare a precipita╚Ťiilor), ├«n sol, ├«n ape de suprafa╚Ť─â ╚Öi subterane, ├«n faun─â ╚Öi flor─â. Au fost elaborate modele prin care s─â se estimeze impactul prezen╚Ťei radionuclizilor ├«n factorii de mediu pe termen lung, av├«nd ca orizont de timp anul 2050. S-au efectuat studii ╚Öi statistici medicale privind impactul accidentului asupra popula╚Ťiei; studii privind viteza de migrare ├«n sol a radionuclizilor poluan╚Ťi, inclusiv determinarea coeficien╚Ťilor de transfer din sol c─âtre plante ÔÇô rezultatele acestor studii stabilind care tipuri de plante pot fi cultivate, astfel ├«nc├«t recoltele ob╚Ťinute s─â poat─â fi comercializate. S-au efectuat ┼či studii pedologice, fizico-chimice ╚Öi biologice viz├«nd ameliorarea solurilor contaminate. Au fost ├«nfiin╚Ťate re╚Ťele na╚Ťionale de monitorizare radiologic─â a factorilor de mediu, pentru avertizarea timpurie a oric─ârui eveniment nuclear; s-au dezvoltat noi metode de decontaminare radiologic─â a solului ╚Öi a cl─âdirilor ┼č.a.

Au fost elaborate reglement─âri de c─âtre autorit─â╚Ťile na╚Ťionale pe baza recomand─ârilor sau directivelor organismelor interna╚Ťionale (Agen╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Energia Atomic─â (IAEA), Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii (WHO), Organiza╚Ťia Mondial─â pentru Alimenta╚Ťie (FAO), Organiza╚Ťia Mondial─â a Muncii (ILO), Comitetul ╚śtiin╚Ťific al Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite privind Efectele Radia╚Ťiei Atomice (UNSCEAR), Comisia Uniunii Europene), bazate pe studii ╚Ötiin╚Ťifice efectuate de c─âtre echipe multidisciplinare, ├«n domeniul nivelurilor maximale ale con╚Ťinutului de radionuclizi ├«n alimente ┼či hrana animalelor, ├«n soluri agricole, apa potabil─â ┼či ├«n apa folosit─â la iriga╚Ťii ├«n timpul ╚Öi dup─â un accident. Au fost elaborate analize de securitate ce ╚Ťin seama de un accident produs nu doar de elemente tehnice, dar ┼či de fenomene naturale. Cu toate acestea, ├«n ultimii ani, mai multe ╚Ť─âri (Iordania, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudit─â), care nu au avut p├«n─â acum programe na╚Ťionale nucleare, doresc s─â construiasc─â centrale nuclearo-electrice, inclusiv partea institu╚Ťional─â care s─â sus╚Ťin─â aceste programe.

Mitic─â Dr─âgu┼čin este director de Securitate Nuclear─â la Institutul Na╚Ťional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizic─â ╚Öi Inginerie Nuclear─â ÔÇ×Horia HulubeiÔÇť (IFIN-HH) din M─âgurele.

Foto: R. Bassbar

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.