Drumul Piteștiului

Alina PAVELESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Drumul Piteștiului jpeg

Nu mai fusesem pe vechiul drum al Pite╚Ötiului din copil─ârie. Mi-l aminteam mai mult din amintirile ei, cea care m─â convinsese s─â ├«l ├«ncerc din nou, dup─â at├«ta amar de vreme: Anna Kretzulescu-Lahovary. Pe urmele ei am plecat ├«n acea frumoas─â duminic─â de septembrie, ├«n Broscu╚Ťa portocalie a unui amic care, odat─â instalat la volan, se proclamase ritos ÔÇ×├Ämp─âratul PlaneteiÔÇŁ. ├Änghesuite pe bancheta din spate, eu ╚Öi fotogenica lui so╚Ťie visam deja pe muzica lui George Michael. ╚Üinta final─â a expedi╚Ťiei noastre era Leordeniul, un sat anonim de pe Valea Arge╚Öului, locul mitologic al copil─âriei Annei. Dac─â ea n-ar fi scris at├«t de frumos despre Leordeni sau dac─â mie nu mi-ar fi trecut niciodat─â prin cap s─â-i adun amintirile ├«ntr-o carte, nimic din prezentul locului nu m-ar fi m├«nat ├«ntr-acolo. Ca un istoric serios, m─â documentasem totu╚Öi ├«n prealabil.

Pe Google Maps, Leordeniul de azi e o comun─â din jude╚Ťul Arge╚Ö, a╚Öternut─â cu litere minuscule ├«ntre Topoloveni ╚Öi C─âteasca. Prin mijlocul ei nu ╚Öerpuie╚Öte r├«ul Arge╚Ö, a╚Öa cum m─â a╚Öteptam, ci doar DN7, vechiul drum pr─âfos al Pite╚Ötiului, acum abandonat ├«n favoarea autostr─âzii. Tot pe Google Maps ├«i po╚Ťi admira ╚Öi cl─âdirile ceva mai r─âs─ârite, altminteri deloc spectaculoase: ╚Öcoala, prim─âria, cele dou─â biserici, restaurantul ÔÇ×La FloriÔÇŁ (o dughean─â ├«nghesuit─â la parterul unui bloc cu patru etaje, care ├«╚Öi face reclam─â pe Internet cu poza unor pulpe de pui bine rumenite) ╚Öi firma de dezmembr─âri auto, aparent cea mai prosper─â afacere a locului. P─âdurea Annei, viile, t─âp╚Öanele cu flori colorate ╚Öi ╚Ť─âranii ├«n costumul locului, g─âti╚Ťi de hor─â, s├«nt de mult istorie, una nemeritat de uitat─â, se pare.

Dar nu cu ochii pl├«n╚Öi ai Google plecasem eu la drum, ci cu ochii sc├«nteietori de amintiri ai unei femei pentru a c─ârei carte f─âcusem o ciudat─â pasiune. ├Än numele ei atr─âsesem ├«n acea aventur─â ├«nc─â trei perechi de ochi, increduli ╚Öi blaza╚Ťi. ╚śi tot la ea m─â g├«ndeam num─âr├«nd c├«rciumile ╚Öi antrepozitele de la periferia Bucure╚Ötiului, la b─ânuiala ei c─â toate aceste semne ale urbaniz─ârii vor alunga din peisaj p─âdurea. Ceea ce, iat─â, se ├«nt├«mplase.

Dac─â m─â temeam de ceva ├«n diminea╚Ťa aceea, atunci de asta m─â temeam, de ÔÇ×dezvr─âjireaÔÇŁ amintirii, de╚Öi, spre u╚Öurarea mea, odat─â ie╚Öi╚Ťi de pe autostrad─â, totul p─ârea s─â fi reintrat ├«n parametri. Drumul spre Pite╚Öti era aproape pustiu ├«n acea zi de duminic─â, se a╚Öternea pl─âcut printre ╚Öirurile de copaci ├«nc─â verzi, broda╚Ťi discret ├«n v├«rful coroanelor cu dungi sub╚Ťiri, galben-ar─âmii. La cap─âtul ╚Öirului de copaci ├«ncepeau satele, la fel de adormite ╚Öi de pustii, cu case colorate ├«n galben, albastru, c─âr─âmiziu, ascunse dup─â garduri de lemn ╚Öi tufe de trandafiri ro╚Öii, ├«n cur╚Ťile ticsite de cote╚Ťe goale, stupi acoperi╚Ťi cu folii de plastic ╚Öi ma╚Öini h├«rbuite. C├«te un b─âtr├«nel ├«n haine de duminic─â ├«╚Öi f─âcea de lucru prin fa╚Ťa por╚Ťii mi╚Öc├«ndu-se cu ├«ncetinitorul, parc─â inten╚Ťionat ca s─â nu tulbure pacea dimine╚Ťii. Vocea lui George Michael se ├«ncadra perfect ├«n tihna din jur, dar asta numai p├«n─â la Gl├«mbocata, unde GPS-ul ne ar─âta c─â trebuie s-o lu─âm la dreapta ╚Öi s─â p─âr─âsim drumul na╚Ťional pentru un ipotetic drum jude╚Ťean, ciuruit de cratere misterioase, c─ârora foarte bine le-ai fi putut b─ânui o provenien╚Ť─â extraterestr─â.

La Gl├«mbocata, peisajul s-a mai ├«nsufle╚Ťit pu╚Ťin, iar nou─â ne-a mai crescut adrenalina, pe m─âsura denivel─ârilor a ceea ce p─ârea s─â fi fost c├«ndva asfalt, ├«ns─â acum nu mai era dec├«t o mas─â inform─â, str─âb─âtut─â, la intervale regulate, de ridic─âturi ├«ncre╚Ťite ca ni╚Öte valuri marine. La cap─âtul satului se etalau ├«n soare casele mizere ale s─âla╚Öului de romi, ├«mprejmuite cu resturi de s├«rm─â, dar f─âr─â por╚Ťi. Asta le d─âdea un aer nea╚Öteptat de prietenos, ca ╚Öi c├«nd proprietarii s-ar fi aflat ├«ntr-o permanent─â a╚Öteptare de oaspe╚Ťi. Prin semicur╚Ťile astfel delimitate se fug─âreau copii zdren╚Ť─âro╚Öi, ├«n vreme ce femei cu cozile ├«mpletite ├«n sfori colorate ├«╚Öi f─âceau de lucru pe l├«ng─â gr─âtare ├«ncinse. ├Än aer plutea un miros de lemn ars ╚Öi de carne pr─âjit─â, at├«t de intim ├«nc├«t, de╚Öi s-ar fi putut sim╚Ťi respins de mizeria locului, trec─âtorul ├«nt├«mpl─âtor, de teapa noastr─â, avea mai degrab─â senza╚Ťia de a fi fost introdus f─âr─â fasoane ├«ntr-o pl─âcut─â scen─â de familie.

Prima r─âscruce ne-a adus ╚Öi prima enigm─â, a c─ârei rezolvare aproape c─â am reu╚Öit s─â o rat─âm. ├Äntr-un acces de umor rural, cineva str├«mbase tabla indicatorului de drum ├«nchis, astfel c─â nu mai puteai s─â-╚Ťi dai seama care dintre cele dou─â drumuri, la fel de v─âlurite, era acela pe care ar fi fost cel mai pu╚Ťin ├«n╚Ťelept s─â o apuci. Am luat-o la nimereal─â pe drumul din fa╚Ť─â, aflat ├«n prelungirea unui pod p─âr─âginit, ├«ntins deasupra albiei secate a unui r├«u f─âr─â nume. Abia pe la jum─âtate am ├«n╚Ťeles c─â nimeriser─âm exact pe drumul ├«nchis. Cele dou─â buc─â╚Ťi de beton rupte se ├«nc─âp─â╚Ť├«nau totu╚Öi s─â r─âm├«n─â ├«mpreun─â, legate una de alta prin vinele de fier ale arm─âturii, cu capetele doar u╚Öor ridicate, ca doi fra╚Ťi siamezi trezi╚Ťi ├«n mijlocul opera╚Ťiei de separare, nedumeri╚Ťi de ceea ce li se ├«nt├«mpla. Pe pod nu se vedea nici ╚Ťipenie, deasupra, ├«n cerul albastru, zburau stoluri de p─âs─âri, iar ochiurile de balt─â care fuseser─â c├«ndva un r├«u clipeau ghidu╚Ö ├«n soare, parc─â distr├«ndu-se de farsa c─âreia ├«i c─âzuser─âm victime. Dincolo de pod se z─ârea un alt drum, m─ârginit de gr─âdini cu verdea╚Ť─â, ╚Öi alte ma╚Öini, alunec├«nd nep─âs─âtoare de-a lungul malului. Cu viteza melcului ╚Öi sufletul la gur─â, am ajuns, din fericire, spre cap─ât f─âr─â ca arm─âtura sf├«rtecat─â s─â dea semne c─â ne-ar fi sim╚Ťit greutatea ca pe o povar─â de nesuportat. La marginea drumului cu gr─âdini, ÔÇ×├Ämp─âratul PlaneteiÔÇŁ a oprit motorul ╚Öi am respirat cu to╚Ťii ad├«nc, privind ├«n urm─â, prin oglinda retrovizoare, la podul coco╚Öat sub propria-i suferin╚Ť─â.

De la podul fr├«nt p├«n─â ├«n marginea Leordenilor, drumul se ╚Ťinea drept, m─ârginit de meri cu fructe ro╚Öii, mari ╚Öi lucioase, traversat c├«nd ╚Öi c├«nd de babe imprudente, ie╚Öite pesemne de la biseric─â ╚Öi care ne f─âceau sup─ârate semn cu bastonul dac─â li se p─ârea c─â n-am fr├«nat suficient de lin. Pe dreapta am v─âzut la un moment dat un indicator c─âtre Ciolce╚Öti, pentru Muzeul ÔÇ×Dinu LipattiÔÇť ╚Öi am luat-o la nimereal─â ├«ntr-acolo, printre garduri scunde, ├«mpodobite cu glicin─â ╚Öi aceia╚Öi meri cu fructe incredibil de ro╚Öii care te ├«mbiau parc─â s─â le furi. Despre Ciolce╚Ötiul doamnei Aurora, curatoarea muzeului ÔÇ×LipattiÔÇť, ar trebui s─â povestesc cu alt─â ocazie, poate ├«ntr-un Dosar al evad─ârilor onirice. C─âci a╚Öa s-a ivit ├«n melancolia noastr─â de drume╚Ťi, ca o parantez─â visat─â.

Acum ajunseser─âm ├«ns─â ├«n buza Leordeniului, al c─ârui drum principal ╚Öerpuia printre case s─âr─âc─âcioase p├«n─â departe, spre zarea de blocuri cenu╚Öii din centrul satului. Tufe de p─âducel ╚Öi m─âr─âcini de diverse soiuri cre╚Öteau luxuriant ├«n ╚Öan╚Ťuri, de-o parte ╚Öi de alta, oglindind ├«n frunzele lor incredibila varietate a nuan╚Ťelor de gri pe care le ├«mbr─âca praful uli╚Ťei sub lumina bogat─â a soarelui de toamn─â. ╚śi era lini╚Öte, mai precis, continua s─â fie lini╚Öte, a╚Öa cum fusese pe tot drumul de la Bucure╚Öti p├«n─â acolo, doar consisten╚Ťa ei era acum alta, c─âci lini╚Ötea gracil─â a dimine╚Ťii se preschimbase ├«ntr-una greoaie, dens─â ╚Öi lipicioas─â.

Pe drumul principal, la nici zece minute de mers agale, mai ├«nainte s─â fi v─âzut ╚Ťipenie de om sau animal, ne-a ie╚Öit ├«n cale ceea ce c─âutam: sigla ruginit─â a fostului IAS, cl─âdirea conacului. Gardul de fier forjat, d─âr─âp─ânat ╚Öi aproape pr─âbu╚Öit sub greutatea unui pin uria╚Ö, crescut anapoda ├«n c─âutarea luminii, p─ârea s─â dateze tot cam din vremea IAS-ului. Cele trei litere, care azi nu mai ├«nsemnau nimic, r─âm─âseser─â ├«ncastrate seme╚Ť ├«n dantel─âria por╚Ťii. Un lac─ât mare, ruginit ╚Öi el, t─âia din start orice speran╚Ť─â de a p─âtrunde licit ├«n curtea invadat─â de b─âl─ârii. Conacul se z─ârea din spatele plopilor, o ruin─â posomor├«t─â, cu acoperi╚Öul g─âurit ╚Öi ferestrele b─âtute ├«n sc├«nduri, ca ochii bandaja╚Ťi ai unui orb. Ceva din frumuse╚Ťea de odinioar─â mai supravie╚Ťuia doar ├«n silueta zvelt─â a coloanelor de piatr─â ce sus╚Ťineau o loggia din lemn sculptat, r─âmas─â intact─â printr-un inexplicabil capriciu al sor╚Ťii.

├Än c─âutarea spiritului Annei, am ocolit conacul prin st├«nga, pe partea care se ├«nvecina cu vechea biseric─â a satului. Dup─â aspect, aceasta fusese de cur├«nd restaurat─â, chiar dac─â nu ├«n chipul cel mai fericit, dar la acea or─â a amiezii era ╚Öi ea ├«ncuiat─â. Doar un maidan pe ├«ntinderea c─âruia coabitau anapoda gunoaie de tot felul cu flori de c├«mp viu colorate o desp─âr╚Ťea de intrarea ├«n vechiul cimitir. ╚śi un miros atotst─âp├«nitor de canalizare, adiind la fiecare mi╚Öcare a aerului dintr-o direc╚Ťie necunoscut─â.

Cimitirul era ultima mea speran╚Ť─â. Am p─âtruns deci ├«ncrez─âtoare pe poarta scund─â, larg deschis─â, ascuns─â pe trei sferturi ├«n ierburile ├«nalte, nestingherite de coasa omului, dar strivite ici-colo de ceea ce p─âreau a fi urme de pa╚Öi. Nu era un cimitir ca toate cimitirele. Crucile, contorsionate ca ni╚Öte arbori cu r─âd─âcinile pe jum─âtate smulse, nu se ├«n╚Öirau drept, a╚Öa cum te-ai fi a╚Öteptat, ci p─âreau aruncate la ├«nt├«mplare, f─âr─â s─â respecte nici o topografie anume. Iar cimitirul nu avea alei sau, dac─â le avusese vreodat─â, fuseser─â de mult n─âp─âdite de o vegeta╚Ťie bogat─â ╚Öi divers─â, crescut─â s─âlbatic. Ai fi zis c─â nici un viu nu mai trecuse de mult s─â ├«╚Öi viziteze mor╚Ťii ├«n acest cimitir, c─âci capetele de lum├«n─âri arse se pietrificaser─â la c─âp─ât├«iul acestora, iar singurele flori erau cele crescute liber, din setea naturii de a relua ├«n st─âp├«nire orice col╚Ťi╚Öor abandonat de om. Nu con╚Ťinea r─âspunsul la nici una dintre ├«ntreb─ârile mele, nici urm─â de morm├«nt apar╚Ťin├«nd familiilor Kretzulescu sau Lahovary nu se g─âsea ├«n el, de parc─â o m├«n─â du╚Öm─ânoas─â le ╚Ötersese cu ├«nver╚Öunare urmele din istoria locului. Dar, ├«n chip paradoxal, privit de sus, de pe cea mai ├«nalt─â piatr─â din cimitir, Leordeniul nu mai ar─âta nici at├«t de pr─âfuit, nici at├«t de lipsit de via╚Ť─â. F─âr─â priveli╚Ötea dealurilor sterpe ╚Öi a locomotivelor ruginite abandonate l├«ng─â calea ferat─â, ar fi putut trece cu u╚Öurin╚Ť─â drept vechiul loc idilic, ideal pentru vacan╚Ťele ├«n natur─â ale or─â╚Öenilor surmena╚Ťi. P├«n─â ╚Öi uli╚Ťa pe care trecusem ar─âta de aici mai frumoas─â, c─âci, ├«nainte de a se ├«mpotmoli ├«n glodul ei, ochiul se bucura mai ├«nt├«i de galbenul vesel al tufelor de l─âm├«i╚Ť─â crescute pe margini. Natura ac╚Ťiona ca un doctor, bandaj├«nd r─ânile f─âcute de m├«na omului, pres─âr├«nd flori ╚Öi ierburi de leac acolo unde urmele civiliza╚Ťiei e╚Öuate ar─âtau ca ni╚Öte opera╚Ťii prost cicatrizate.

A╚Öa mi-a ╚Öi r─âmas ├«n minte acea c─âl─âtorie la Leordeni: ca o opera╚Ťie prost cicatrizat─â, bandajat─â ├«n amintire cu turbanul albastru al amicei R., ├«mp─âr─âteasa ne├«ncoronat─â a planetei, ╚Öi cu silueta ei de Tanagra s─ârind din piatr─â ├«n piatr─â prin aerul translucid al cimitirului. Cred c─â ╚Öi Anna tot asta ar fi re╚Ťinut.

Time is just memory mixed with desire, zicea undeva Tom Waits. ╚śi spa╚Ťiul, la fel.

Alina Pavelescu e arhivist─â ╚Öi scriitoare. Cea mai recent─â carte publicat─â este Sindromul Stavroghin, Humanitas, 2019.

Foto: Biserica de lemn din satul Gl├«mbocata Deal, comuna Leordeni, jude╚Ťul Arge╚Ö

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?