Drogurile noi – o problemă veche

Valentin SIMIONOV
Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Drogurile noi – o problemă veche jpeg

Cu trei-patru ani în urmă au apărut în România primele site-uri care comercializau produse „etnobotanice“, recomandate ca aromatizanţi de cameră sau săruri de baie. În alte ţări, aceleaşi produse erau vîndute ca îngrăşăminte de plante sau suplimente alimentare pentru animale de companie. Cei care le cumpărau ştiau că sînt droguri şi le foloseau ca atare. Un magazin online punea la vînzare numeroase produse vegetale ce aveau la bază un amestec de plante aromatizante şi substanţă psihotropă, de obicei un canabinoid sintetic. În afară de plante, mai erau vîndute şi „săruri“, lăudate pentru proprietăţile lor relaxante atunci cînd erau dizolvate într-o cadă cu apă fierbinte pregătită pentru baie. Produsele aveau compoziţia descrisă pe ambalaj, care oferea şi cîteva informaţii adresate cumpărătorului: substanţele nu erau destinate uzului uman şi puteau fi folosite ca aromatizator de cameră, la fel ca beţişoarele aromate; vînzarea către minori era strict interzisă; folosirea produselor în alt scop decît cel recomandat nu intra în responsabilitatea vînzătorului.

În trei ani s-a trecut de la vînzarea online la livrare la domiciliu şi la „magazinele de vise“, un fel de coffee-shop-uri în versiune românească. Aceeaşi evoluţie a fost constatată şi în alte state membre UE.

Guvernele au început să analizeze problema abia cînd consumul s-a extins şi mass-media a prezentat decese sau complicaţii produse de abuzul de substanţe. Măsurile au urmat politica oficială în domeniul drogurilor a fiecărui stat în parte. În cazul României, s-a mers pe principiul interzicerii şi descurajării consumului. Diferenţa dintre România şi alte ţări este că, în timp ce alţii analizează în detaliu situaţia înainte să ia o decizie, la noi interzicerea acestor substanţe s-a făcut sub presiunea opiniei publice şi mai puţin pe baza documentării ştiinţifice, a analizei riscurilor sau ca parte a unei politici integrate, care să ia în calcul consecinţele unei astfel de măsuri. S-a spus că drogurile noi sînt un pericol pentru tineri şi adolescenţi, că sînt consumate în şcoli şi licee, că spitalele de urgenţă sînt pline cu minori sub influenţa „etnobotanicelor“, prin urmare trebuie „să se facă ceva“. Şi s-a făcut: în februarie 2010, Guvernul a luat o măsură fermă şi dură, interzicînd 27 de substanţe şi 9 plante psihotrope şi punînd oficial cruce comerţului cu droguri „legale“.

De cealaltă parte, distribuitorii de „etnobotanice“ au protestat, afirmînd că produsele lor nu sînt destinate consumului uman şi că această afacere aduce bani buni la bugetul de stat, mai ales acum, cînd statul are nevoie de fiecare leu pentru a depăşi criza economică. Afacerea era estimată la aproximativ 30 milioane de euro în 2009 (adică 5,7 milioane euro la bugetul de stat numai din TVA).

În ochii guvernanţilor, calculul economic a cîntărit mai puţin decît articolele care vorbeau de zeci de supradoze şi decese provocate de drogurile noi, de părinţi îngroziţi la ideea că odraslele lor vor cădea pradă drogurilor, reportaje cu camera ascunsă ce înfăţişau vînzători care rulau jointuri şi discutau deschis despre dozaj şi efecte. Ştirile „şocante“ cu consumatori au făcut audienţă, părinţii îngrijoraţi şi-au văzut confirmate cele mai negre temeri, tinerii au devenit curioşi să încerce substanţele despre care se făcea atîta vîlvă şi erau atît de uşor de procurat.

Ordonanţa de guvern care a „rezolvat“ problema drogurilor noi a apărut abia după ce Parlamentul a aprobat un proiect de lege similar. Singura diferenţă importantă era că ordonanţa interzicea un număr mai mare de substanţe.

Ce s-a obţinut prin interzicerea drogurilor noi? Deocamdată nu ştim exact, deoarece Agenţia Naţională Antidrog, instituţie însărcinată cu coordonarea politicilor în domeniu, fusese restructurată în martie 2009 de ministrul Dan Nica ca modalitate de reducere a cheltuielilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, măsură ce a redus-o la statutul de serviciu în cadrul Poliţiei, scăzîndu-i astfel puterea şi importanţa. Nu avem decît informaţii nevalidate, speculaţii şi articole de presă: stocurile de „etnobotanice“ au fost transferate pe piaţa neagră şi se vînd la fel de bine, numai că acum nu mai sînt controlate de stat, deci nu mai ştim care este volumul pieţei. Mefedrona, una dintre cele mai periculoase substanţe proaspăt interzise, face furori pe piaţa neagră şi este injectată în amestec cu heroina. În martie 2010, Poliţia arestase cîteva zeci de persoane pentru infracţiuni la legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Dintre acestea, mai mult de jumătate erau consumatori de „etnobotanice“ care, dacă vor ajunge în detenţie, ne vor costa fiecare cîte 2300 de lei lunar faţă de 600 lei pe lună, cît costă tratamentul dependenţei de heroină în regim privat.

Dat fiind că vorbim de produse de sinteză ce pot fi uşor modificate pentru a obţine o nouă substanţă cu acelaşi efect, deja au apărut noi droguri care nu se regăsesc pe lista substanţelor interzise. Nu-i nimic, replică reprezentanţii statului: „ori de cîte ori vor apărea noi etnobotanice dăunătoare sănătăţii, le vom introduce pe lista substanţelor interzise. Dacă mulţi credeau că abandonăm, vreau să vă asigur că vom continua lupta cu cei care atentează, fără scrupule, şi fără discernămînt, aş zice eu, la sănătatea populaţiei şi, în special, la tineri“ – a spus ministrul sănătăţii, dl Cseke Attila (citat de Agerpres).

Drept urmare, în Parlament este analizat un proiect de modificare a legii 143/2000 care să permită punerea la index a unor noi substanţe, printr-o simplă hotărîre de ministru, ceea ce deschide o nouă cale abuzurilor – modificările unei legi speciale, cum e cea de care vorbim, ar trebui aduse pe baza unui proces consultativ larg, care să implice toate entităţile cu expertiză în domeniu, nu un singur minister sau grup de experţi reprezentînd exclusiv sectorul guvernamental. Politica în domeniul drogurilor dusă în ultimii doi ani denotă incapacitatea guvernanţilor de a gestiona şi a înţelege natura problemei.

Ne putem întreba ce se poate face în aceste condiţii. Există cel puţin două posibilităţi: 1) continuarea liniei prohibiţioniste, cu interzicerea la nesfîrşit a noi şi noi droguri, arestarea unui număr din ce în ce mai mare de consumatori, întreţinerea mafiei ce controlează piaţa drogurilor ilegale (deci neimpozitate) sau 2) înţelegerea fenomenului şi reforma sistemului ce stau la baza actualei politici: reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog în subordinea prim-ministrului, neasimilabilă Poliţiei; eliminarea pedepselor pentru consumatorii de droguri şi pedepsirea aspră a traficanţilor, care sînt în continuare o sursă de corupţie şi destabilizare pentru tînăra noastră democraţie; dezvoltarea unui sistem funcţional de servicii de reabilitare şi suport care să nu mai aibă în centru instituţiile statului, ci societatea civilă; informarea onestă a populaţiei despre efectele drogurilor, astfel încît să se reducă nivelul de panică nefondată legat de droguri – marijuana nu duce la heroină, drogurile nu provoacă dependenţă de la prima folosire, nu toate drogurile ucid. Drogurile noi (sau designer drugs) readuc în discuţie o problemă veche: cum putem controla mai uşor plăcerea? Prin interdicţie sau reglementare?

Valentin Simionov este directorul executiv al Romanian Harm Reduction Network (RHRN), asociaţie ce reuneşte organizaţii şi profesionişti din domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.