Draga mea Chira,

Despina BĂDESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Draga mea Chira, jpeg

Se aude un sforăit nemaipomenit din patul tău. Începe de undeva de jos, dintr-un demisol de zgomote fonfăite, creşte, se ridică pînă în pod, se subţiază, se transformă într-un piuit păsăresc şi cade după vreo patru secunde înapoi, în pivniţa de balauri răguşiţi. Cine sforăie aşa a înghiţit un tenor, un bariton, un casetofon? Sau doar un acordeon?

Iubito, mai că îmi vine să te trezesc şi să-ţi recit aceste două versuri inventate ad-hoc. Sînt sigură că te-ar distra şi mi-e că n-o să le mai ţin minte pînă mîine, cînd mă voi trezi panicată că trebuie să ajungem la grădiniţă, că trebuie să fac cumva să-ţi şterg mustăţile de pisică de pe obraji şi să-ţi spăl acuarelele mov şi portocalii de pe picioare. Te-aş trezi să rîdem împreună de buldogul ăsta al nostru şi de sforăielile lui, dar şi să te rog nişte lucruri importante. Ştii că sînt o mamă care are puţine rugăminţi, ştii că nu zic aproape niciodată „te rog, pune-ţi căciula“ sau „te rog să mănînci tot“, nici măcar „te rog să-ţi speli mustăţile de pisică“, dar chiar şi aşa, tot simt nişte cuvinte care îmi gîdilă cerul gurii pentru că vor să plece de la mine şi să ajungă la tine.

Aşa, draga mea, ştii ce te-aş ruga? Te-aş ruga să nu te fîstîceşti cînd cineva rîde de tine. Mai ştii cînd te-ai oprit într-o zi în dreptul unui ghiveci în care era o muşcată cam paradită şi ai început să-i pupi toate frunzele? Eu te-am întrebat mirată ce faci, tu mi-ai spus că vrei să-i treacă muşcătura mai repede, iar eu am rîs ca o fraieră. 1-0 pentru tine.

Te-aş mai ruga şi să nu imiţi pe nimeni cînd dansezi. Ştiu că o să vină un moment în care nu o să te mai simţi în largul tău să dansezi ca Baloo, ştiu că, peste cîţiva ani, dansurile tale de derviş mic, cu rochiţă, se vor transforma în acţiuni prudente, studiate şi îmbibate cu simţul ridicolului, dar încearcă să nu imiţi pe nimeni cînd dansezi, ca să nu intri într-o serie lungă de încurcături declanşate de cineva care crede că eşti altcineva.

Te-aş ruga şi să nu uiţi că a existat o perioadă în viaţa ta în care coborai trei etaje în aproximativ o oră, pentru că drumul era plin de lumi mici de păianjeni, furnici, gîndăcei despre care voiai să ştii ce mănîncă la prînz, dacă au fraţi şi surori şi dacă le e frică de noi. Nu uita că a fost o vreme în care te uitai la desene animate cu un borcan cu mormoloci din Cişmigiu în mînă şi aveai grijă ca ecranul să fie aşezat în aşa fel încît să vadă toţi cinci ce se întîmplă în film. Nu uita că, la un moment dat, îţi plăceau rîmele mai mult decît cinematograful. Toate aceste lucruri au legătură directă cu libertatea, etica, iubirea, relaţiile, munca şi alte chestiuni importante cu care au de-a face oamenii mari.

Te-aş ruga, draga mea fetiţă, să faci cumva şi să găseşti o pereche de gene ca cele din povestea pe care ţi-am spus-o în seara asta şi care nu este decît o vagă amintire a unei poveşti japoneze pe care mi-o citeau părinţii mei cînd eram de vîrsta ta. În povestea asta era un băiat sărac, sărac, sărac, care căpătase o pereche de gene fermecate. Ştii ce făceau genele astea? Cînd le avea la ochi, ele îl ajutau să-i vadă pe oameni aşa cum erau ei de-adevăratelea. Pac! îşi punea el genele… şi pac! oamenii din jurul lui se trasformau în lupi, vulpi şi broaşte. Asta pînă într-o zi, cînd s-a întîlnit cu o fată, el pac! cu genele, dar fata nu se transforma în nimic. Cu gene sau fără gene, ea rămînea tot o fată. Ca să-ţi spun un secret, eu am nişte gene dintr-astea, stau cu ele la ochi şi acum văd o fetiţă şi un buldog. Nu pot să ţi le dau ţie, pentru că fiecare dintre noi trebuie să-şi facă rost de genele lui, dar sigur vei găsi tu unele pe măsura ta. Să le foloseşti cît mai des.

Şi încă ceva, draga mea Chira. Cînd nimic nu va mai fi, cînd sforăitul unui buldog va dispărea ca şi cum nu ar fi existat vreodată, să ştii că fiecare atom din care eşti tu făcută va circula liber printre stele şi va păstra undeva puţină iubire de-a mea. Asta e ceva.

Dar acum trebuie să dormi. Am pus ceasul să sune devreme şi poate că mîine n-o să mai întîrziem la grădiniţă.

Despina Bădescu coordonează, de aproape doi ani, site-ul Totuldespremame.ro.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Radu Mirică s-a sinucis
Tânărul chirurg Radu Mirică s-a sinucis. Mesajul trimis soției înainte de gestul fatal
Un medic s-a sinucis, joi, aruncându-se de pe un bloc din Pantelimon, în zona Mega Mall. Totul s-ar fi întâmplat,în jurul orei 10:15, iar Poliția Capitalei și Ambulanța au fost anunțate imediat de trecători prin intermediul Serviciului 112.
cimpeanu caseta jpeg
Sorin Cîmpeanu a demisionat. Ministrul Educației a fost acuzat de plagiat
Sorin Cîmpeanu și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, la patru zile de la izbucnirea scandalului de plagiat. Fără a face referire la motivele demisiei, Cîmpeanu a publicat pe Facebook anunțul încetării mandatului său.
Razboi Rusia Ucraina FOTO Shutterstock jpg
Internaționalizarea conflictului din Ucraina
Oricine va fi fost autorul sabotajului conductelor Nord Stream, acesta este semnalul cel mai grav de la începutul așa zisei „operațiuni militare speciale” din Ucraina, de fapt agresiune militară în toată regula.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.