Dragă Luca,

Dan NICOLAESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Dragă Luca, jpeg

Stau şi te aştept. Iar. E tîrziu şi sînt nervos. Fumez. Cine mai merge să-i vadă a treia oară cîntînd pe proştii ăia?

Te iubesc foarte tare, dar mă enervezi îngrozitor. Nu cred că m-a enervat cineva în halul ăsta. Şi asta de vreo doi ani încoace. Nimeni, sînt sigur, niciodată, nimeni. Iar cînd sînt nervos, am tendinţa de a deveni incoerent. Ştii asta. În plus, acum sînt nervos şi obosit. Dar cînd vine vorba de tine, lipsa de coerenţă, în mod paradoxal, mă face să gîndesc mai clar şi atunci sar de la o idee la alta, aparent fără nici o logică.

Uit de problemele legate de şcoală, detaliile zilnice capătă proporţii apocaliptice. Aranjatul prosopului pe calorifer, după ce faci duş, mi se pare la fel de important ca cititul cărţilor lui Borges, simt că urmele de pastă de dinţi de pe chiuvetă îţi blochează accesul la Blecher. Bascheţii aruncaţi în mijlocul sufrageriei mă fac să cred că nu vei vedea niciodată filmele lui Bergman, ba mai mult, chiar dacă le vei vedea cumva, cîndva, nu vei înţelege mare lucru, pentru că ai devenit insensibil şi abrutizat din cauza versurilor lui Marduk. Hainele murdare aruncate peste tot, farfuriile pline cu resturi îmi confirmă faptul că nu vei asculta niciodată nici Gentle Giant, nici Mozart, nici Bach. Mirosul de floricele îmi face rău, iar sunetul mesageriei telefonice mă face să văd roşu în faţa ochilor. Roşu aprins.

Şi atunci, simt că explodez şi îmi vine să te pedepsesc pe vecie, iremediabil, ireconciliabil şi ireversibil. Simt că trebuie să suferi şi tu la fel ca mine. Să vezi şi tu roşu în faţa ochilor. Acelaşi roşu aprins. Să-ţi confisc nu doar calculatorul, ci toate lucrurile. Tot. Să nu-ţi mai vorbesc. Să nu-ţi mai dau mîncare. Să te închid în cameră, de unde să nu ieşi decît peste ani de zile. Mulţi ani.

Pe scurt, avem o problemă. Şi-ţi propun să o tratăm examinînd cîteva opţiuni. Inginereşte.

Au fost momente în care mi-am dorit să te dai cu capul de zid, să ajungi într-o fundătură şi să te blochezi, să-ţi dispară toate opţiunile, pentru ca apoi, într-o zi, după ce te vei fi trezit, să apari spăsit, cu capul plecat şi spunînd cu vocea gîtuită că da, ai înţeles că ai greşit, că noi, părinţii tăi, am avut dreptate. Şi atunci, eu, uşor flatat şi copleşit de milă, ajutat de înţelepciunea vîrstei, să şterg totul cu buretele şi să te transform, în sfîrşit, în... mine. Să purtăm haine identice, diferite doar prin mărime, să ascultăm aceeaşi muzică, să vedem aceleaşi filme, mai ales că aici ne intersectăm într-o oarecare măsură. Să avem aceleaşi păreri şi aceleaşi reacţii. Să vedem lumea cu o singură pereche de ochi. Şi lumea să ne vadă la fel. Eu şi tu, tu şi eu. Identici.

Dar mi-am dat seama că, de fapt, nu vreau asta.

Sau aş putea să mă transform eu în tine. Să nu mă mai culc înainte de 2 noaptea. Să nu mă trezesc înainte de prînz. Să nu mai învăţ. Să nu mai mănînc roşii niciodată, deşi mi-au plăcut, vreme de 45 de ani. Să am parte de un prim pogo, iniţiatic, apoi de un moshpit. Tribal. Epic. Ştiu că nu voi înţelege versurile, dar îmi vei face tu un semn cînd trebuie să fug şi, la greutatea mea, nu cred că voi avea rival. Crowdsurfing împreună, bere, fumat pe ascuns. Corpse la birou. Un monitor mai mare. Floricele pot să-mi iau cînd vreau. Sînt ieftine.

Dar nu cred că vrei asta.

Un om foarte deştept, un cibernetician (nu mă întreba ce înseamnă asta, că nici eu nu ştiu prea bine) pe nume Heinz von Foerster a născocit o vorbă, un aşa-numit imperativ etic (nici asta nu mă întreba ce înseamnă, e ceva destul de complicat, dar obligatoriu de aplicat, din punctul lui de vedere). Von Foerster zice aşa: "I always act so as to increase the total number of choices“ / „Acţionez întotdeauna astfel încît să sporesc numărul total de alegeri posibile“. Nu-i aşa că-i o chestie deşteaptă? Plus că a trăit peste 90 de ani. Eu aş vrea să trăim 90 de ani. Amîndoi, împreună. Nu ar fi rău. Deloc. La 16 ani poate nu ţi se pare important, dar, crede-mă, devine.

Ia gîndeşte-te puţin. De exemplu, eu să ascult Ghost, tu să citeşti Calvino. Tu să tunzi iarba, eu să nu mai consider pedala dublă o tîmpenie. Să plîngem împreună la Waters, să rîdem împreună de prostia umană, de cretini. Aici avem ce face că sînt mulţi. Să nu facem rău. Să nu ne luăm prea în serios. Să ne ferim de ridicol, de cele mai multe ori, să fim ridicoli împreună, alteori. Tu să înveţi despre vectori, eu să opresc maşina şi să cer indicaţii de la necunoscuţi cînd ne rătăcim. Tu să înţelegi că autoironia este foarte utilă, iar răzbunarea este o mare prostie, eu să-ţi accept glumele tembele. Şi tot aşa, pînă la 90 de ani. Ce zici?

Cînd sînt Arenele, vinerea asta? Aş merge şi eu. Am vorbit cu mama. Putem sta pînă la răsărit. Ne lasă.

Te iubesc,

Dan 

P.S. Nu uita să închizi uşa cu cheia şi pune prosopul pe calorifer după ce faci duş. Ţi-am lăsat Aleph pe noptieră. Poate-ţi va plăcea.

Dan Nicolaescu este coproprietarul librăriei Anthony Frost din Bucureşti.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?