Dr. Faustus pe Dîmboviţa

Alina MUNGIU-PIPPIDI
Publicat în Dilema Veche nr. 182 din 5 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ce or fi intelectualii ─â┼čtia? Mie ├«mi e clar c─â pentru propaganda noastr─â na┼úional-comunist─â, care se d─â drept pres─â ├«n mod ilegitim, intelectualii s├«nt ni┼čte strica┼úi - vorba lui Mao -, ┼či la intelectuali ├«ncadr─âm pe oricine nu e de acord cu noi ┼či are o diplom─â. Eu operez cu o defini┼úie simpl─â, pe urmele lui Benda sau Bernard-Henri L├ęvy, orice produc─âtor de output intelectual angajat civic e un intelectual. R─âm├«ne de discutat ce e civic. Foarte simplu, civic e ce face cineva pentru comunitate, deci cine se agit─â pentru Dumnezeu sau na┼úiune la modul abstract nu e intelectual. Astfel c─â ┼či jurnalistul poate fi intelectual, iar dac─â adesea nu e este pentru c─â jurnalismul civic e rar la noi. Intelectualii conteaz─â. Nu am avea pagini ├«ntregi din Ziua ┼či Jurnalul Na┼úional dedicate ├«njur─ârii intelectualilor, dac─â nu ar conta. Nu s-ar apuca ziari┼čtii brusc s─â-l citeasc─â pe Heidegger ┼či nu ar scrie Adrian Severin, acest Dr. Faustus de D├«mbovi┼úa, editoriale cum c─â problema ├«n Rom├ónia nu e cu cine aduce r─âul, ci cu cei care creeaz─â iluzia binelui posibil, intelectualii. Mai sociologic ├«ns─â, discernem dou─â mecanisme de influen┼ú─â. Primul este prin transfer de credibilitate, intelectualul e reputat fie pentru c─â apare la televizor (oricine apare la televizor are o cot─â) sau pentru c─â are de partea sa publicul snob (care la noi e enorm fa┼ú─â de o ┼úar─â din Occident, mai tot marketingul nostru cultural fiind construit pe snobism, de parc─â am fi un public de coafor). Oamenii politici vor ┼či acest public, ┼či cultiv─â pe intelectuali. Al doilea mecanism de influen┼ú─â este prin idei cu poten┼úial s─â schimbe lucrurile, prin puterea de expertiz─â. Aici e domeniul think-tank-urilor. To┼úi am ├«nceput ca intelectuali generali┼čti, ceea ce era inevitabil dup─â 1990, c├«nd lipseau profesioni┼čtii ├«n orice domenii ale vie┼úii publice. Dar unii au sim┼úit nevoia s─â fac─â din asta o meserie, au mers la ┼čcoli noi ┼či au construit institu┼úii citate ├«n Economist, care se ocup─â permanent ┼či profesional cu politicile publice. Al┼úi intelectuali ┼či-au construit cariere foarte frumoase ├«n alte domenii ┼či se manifest─â ca intelectuali mai ales ├«n momente de amenin┼úare, cum a fost la referendum, ceea ce e firesc. Pericolele cu generali┼čtii s├«nt dou─â. Unu, atunci c├«nd vor s─â se implice mai mult sau mai des, ar fi bine s─â se profesionalizeze, deoarece competen┼úa nu se extrapoleaz─â din orice domeniu ├«n managementul public. ├Än plus, omul politic ┼čtie perfect s─â foloseasc─â fraierii, ┼či cu c├«t e┼čti mai nepriceput, cu at├«t e┼čti mai u┼čor de folosit. Intelectualul generalist e adesea cu capul ├«n nori, el crede c─â va c├«┼čtiga la 20 mai 1990, vrea s─â vin─â regele, crede c─â ┼čanse are URR, nu Alian┼úa PNL-PD etc. Asta face farmecul, dar ┼či limita lui. Cred ├«n ├«nv─â┼úarea social─â, ┼či de asta am reac┼úionat clar contra ideii cu Constitu┼úia rescris─â de la zero. ┼ó─ârile nu s├«nt table negre pe care scriem cu cret─â, a┼ča g├«ndeau Lenin ┼či Tro┼úki, care ┼či ei erau intelectuali. Politica public─â se na┼čte din negocieri, echilibre ├«ntre tendin┼úe diferite, iar procesul este chin curat. Constitu┼úia European─â a fost declarat─â de juri┼čti de v├«rf ai Europei cel mai prost text legal scris vreodat─â, pentru c─â a fost obiectul unei negocieri ├«n Conven┼úie, nu a fost scris de trei intelectuali proprietari de sclavi cu mo┼čii pe o raz─â de 50 de km2, precum cea american─â. Singura abordare acceptabil─â ├«ntr-o ┼úar─â ca a noastr─â, care nu e o insul─â pustie pe care o coloniz─âm, sun─â cam a┼ča: care e modificarea cea mai u┼čor de operat ┼či adoptat care ar avea efectul cel mai mare ├«n practic─â? Sus┼úin pe oricine care vine cu propuneri ├«n acest sens ┼či s├«nt contra oric─ârui om care transmite publicului ideea c─â problemele complicate au solu┼úii simple ┼či miraculoase, c─â e vorba de lustra┼úie sau de votul uninominal. Nu avem dreptul s─â cultiv─âm asemenea iluzii. C├«┼úi intelectuali publici s-au profesionalizat ┼či s├«nt ├«n think-tank-uri? Hai s─â vedem cum m─âsur─âm profesionalismul. Eu ├«l m─âsor ├«n consult─âri solicitate de Banca Mondial─â, ONU, OECD, CE etc., plus guverne din ┼ú─âri dezvoltate. Dac─â ai convins asemenea instan┼úe e probabil c─â e┼čti un profesionist. Exist─â c├«┼úiva rom├óni sau firme rom├óne┼čti ├«n aceast─â situa┼úie, dar paradoxul face ca de├«ndat─â ce devii tehnocrat, nu mai e┼čti considerat intelectual. Or, asta e o prostie, se ├«nt├«mpl─â s─â-i cunosc bine pe unii din cei mai influen┼úi intelectuali din lume, pe Francis Fukuyama (site-ul lui are 2 milioane de vizitatori zilnic), pe Anthony Giddens, inspiratorul lui Blair, pe Sam Huntington. To┼úi s├«nt profesioni┼čti ┼či academici, oameni cu interese globale, care se documenteaz─â continuu, ┼či c├«nd stau la mas─â cu tine ├«┼či iau noti┼úe. Nu s├«nt personalit─â┼úi mesianice sau dandy ┼či nu s├«nt trata┼úi ca vedete de pres─â, ci ca autorit─â┼úi. M─â tem c─â din pu┼úinii profesioni┼čti c├«┼úi avem vor r─âm├«ne ┼či mai pu┼úini, pentru c─â, dac─â cineva are de ales ├«ntre sute de euro pe zi ca s─â fac─â profesionist treaba lui ├«n care nu se bag─â nimeni ┼či a sta pe gratis la o adunare cu diver┼či veleitari care to┼úi au idei despre ce ar trebui f─âcut, v─â las s─â ghici┼úi ce alege orice om cu scaun la cap. Al doilea pericol cu intelectualul este abuzul ideii de superioritate moral─â. Unii cred c─â intelectualul, oric├«t de nepriceput, are c─âderea s─â se pronun┼úe datorit─â superiorit─â┼úii sale morale. Eu nu cred c─â superioritatea moral─â are leg─âtur─â cu educa┼úia, ea ┼úine de istoricul personal ┼či o judec─âm dup─â fapte, ├«n fiecare zi, nu dup─â scrieri. Sau Eugen Simion, numai pentru c─â a fost pre┼čedintele Academiei, ar fi mereu superior moral lui Vasile Paraschiv, organizatorul Sindicatelor libere. Din p─âcate, intelectualul ├«┼či face adesea deservicii la noi, tocmai din cauza personalit─â┼úii sale mesianice, fiind primul care se consider─â deasupra verific─ârilor morale ┼či legale de care au parte al┼úi oameni. Presa de propagand─â a creat chestia cu intelectualii lui B─âsescu dup─â apel. Apelul a fost influent ┼či justificat. ├Änt├«lnirea de la Neptun, care a c─âzut ├«ntr-o lung─â absen┼ú─â de-a mea, a fost inocent─â. Dac─â au fost ┼či reac┼úii ale unor ziari┼čti one┼čti contra particip─ârii de la Neptun s-a ├«nt├«mplat, cred, din trei motive. Unu, loca┼úia nefericit─â, Ceau┼čescu-RAAPPS, ├«n plus Tism─âneanu fusese acolo cu Iliescu, acum revenea cu B─âsescu etc. Doi, o parte din invita┼úi depind ├«ntr-adev─âr de pre┼čedinte, ├«ntr-un fel sau altul, pentru pozi┼úiile sau subven┼úiile lor, de unde ideea de "curte". Trei, administra┼úia preziden┼úial─â a fost st├«ngace. Dar asta nu justific─â fapul c─â s-a scris mai mult despre cele c├«teva mii de euro cheltuite pe avionul Romavia dec├«t despre zecile de miliarde pentru suplimentarea pensiilor care au trecut f─âr─â voturi contra, ├«ntr-un grav acces de iresponsabilitate fiscal─â parlamentar─â. Dac─â diferite categorii ar fi chemate la consult─âri regulat, indiferent c─â au alt─â p─ârere dec├«t pre┼čedintele, nu ar mai fi singulariza┼úi a┼ča de tare prietenii pre┼čedintelui c├«nd merg s─â-l vad─â. Ultimul apel semnat de mine a fost pentru a ├«mpiedica ingerin┼úa politicului ├«n DNA, ini┼úiat de SoJust. A mers direct la o asocia┼úie a magistra┼úilor europeni care ┼či l-a ├«nsu┼čit, deci a fost un apel folositor. Nu semnez nimic adresat lui Barroso, pre┼čedintelui Parlamentului European, lui George W. Bush sau Papei de la Roma. ____________________ Alina Mungiu-Pippidi este pre┼čedinte fondator al SAR ┼či profesor de ┼čtiin┼úe politice la Hertie School of Governance din Berlin.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.