Două întrebări pentru H.-R. Patapievici

Publicat în Dilema Veche nr. 154 din 19 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Că în lumea asta recentă omul recent se integrează bine - el, în fond, nu face decît să adere (fapt contrar spiritului, credea Valéry) la asemănător, pentru a se asemăna cu ce seamănă - e un fapt. Dacă o va face şi cu bine e nesemnificativ, şi pentru el, şi pentru mine (care sînt un vecchio), căci lui, noţiunile de bine, adevăr, frumos îi sînt străine, iar mie, din cauza lumii lui, nostalgice. Dar omul recent român, care nutreşte o robustă încredere inadvertentă în progres şi care îşi imaginase că a fi recent reprezintă triumful trofic al democraţiei apusene (un neo-darwinist adaptat la discursul moale, nu-i aşa?), va descoperi curînd, cu neplăcere, că omul recent al Uniunii Europene este şi precar, şi fragil, şi nesigur, şi că faptul de a fi recent, deşi întruneşte, în lumea de azi, un consens confortabil, nu e garanţia a nimic. Omul recent în curs de parvenire va descoperi banalitatea valorilor omului recent ajuns la putere, şi va dispera de ele, căci el se luptase pentru recentitate ca pentru o ideologie progresistă, cînd, în fond, a fi recent, pentru europeanul ajuns, este doar o formă impersonală a pierderii bucuriei de a asuma complexitatea, dificultatea şi paradoxul vieţii. Ce este mai grav - să ai o memorie care falsifică trecutul (proprie oamenilor de o anumită vîrstă) sau să nu ai nici o memorie (cum au tinerii)? "Tertium non datur"? Nu cred că, în principiu, memoria oamenilor de o anumită vîrstă falsifică, ori că a tinerilor e neapărat carentă. Cred însă că memoria vîrstnicilor e mai preţioasă decît a tinerilor, pentru că faptul de a îmbătrîni implică o formă de împlinire, pe care tinereţea o snobează, dar care îi lipseşte, ei în primul rînd, mai mult decît ea, celui care îmbătrîneşte. Cultura recentă exaltă în chip imatur tinereţea (grecii, erotic, o cultivau în chip matur): mi-ar plăcea să îmbătrînesc în mijlocul unei culturi care să dea dreptatea ei, care e preţioasă, bătrîneţii - fără să-i facă apologia. Mi-ar plăcea să trăiesc într-un timp care preţuieşte, non-ideologic, seninătatea antică (pietatea lui Epicur, care nu e un oximoron, combinată gurmand cu egalitatea de spirit a scepticilor). Într-un fel, e soluţia ta, din Dietetica lui Robinson. Aş reaminti doar că, etimologic, călugăr înseamnă bătrîn frumos şi că a crede în sfinţenia călugărilor e un fel de a crede în sfinţenia frumuseţii. Ce e grav e să nu mai preţuieşti memoria; iar să nu mai ştii să te bucuri de ea e o descalificare. Să nu o mai ai e un blestem - şi o condamnare..

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne