Două întrebări, mai multe concluzii

Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Două întrebări, mai multe concluzii jpeg

Departe de teorii, defini┼úii ┼či rigori ale termenului. 1) Ce mai ├«nseamn─â elita pentru dvs.? 2) Ce modele mai ave┼úi ├«n societatea rom├óneasc─â de azi? Dou─â ├«ntreb─âri care ┼či-au c─âutat r─âspunsul la firul ierbii. O defini┼úie sustras─â dintr-un mozaic de p─âreri. P─âreri ├«mp─âr┼úite, de la opinii privind elita politic─â, la cele care g─âsesc modele de formatori ├«n r├«ndul profesorilor de liceu sau ┼čcoal─â general─â, la cei care reu┼česc s─â fac─â din lucrurile m─ârunte, adev─ârate c─âi de urmat, pentru c─â le fac cu pasiune. Cu alte cuvinte, unde ne ├«ndrept─âm g├«ndurile ┼či aspira┼úiile? Unde ne mai dibuim ast─âzi modele ┼či lideri ┼či ce direc┼úii mai ├«nv─â┼ú─âm (de la cine?) s─â urm─âm?
R─âspunsurile caut─â modele ┼či ├«n figurile prinse ├«n panoplia mass media, dar ┼či ├«n r├«ndul celor pe care de multe ori ├«i avem (sau i-am avut printre noi), pe care lumea larg─â nu-i cunoa┼čte, nu-i apreciaz─â la justa lor valoare, dar care ne-au format ┼či ne-au ghidat pa┼čii spre valorile autentice.

Ana Maria Dâmboiu
25 de ani, fost bursier Funda┼úia  ÔÇ×Dinu PatriciuÔÇť,  actual junior project manager

1) Elita se impune prin calitate. ├Än ┼čtiin┼ú─â se cumuleaz─â num─ârul contribu┼úiilor la dezvoltarea ┼čtiin┼úei, ├«n art─â ├«n general este supus─â criticului aspru, ÔÇ×timpulÔÇť, ├«n sport s├«nt cei mai ageri, ├«n politic─â ÔÇô cei care reprezint─â interesele cel mai bine. Fiecare elit─â este supus─â democratic popularit─â┼úii maselor. ├Än majoritatea cazurilor se impune prin respect ┼či admira┼úie. ┼×i totu┼či, ├«n cazul elitei politice din Rom├óniaÔÇŽ M─â refer cu prec─âdere, ├«n cele de mai jos, la elita politic─â pentru c─â ├«mi pare greu de m─âsurat capacitatea. ├Än accep┼úiune democratic─â, elita se define┼čte prin acea m├«n─â restr├«ns─â de oameni care au puterea de decizie ├«n numele ÔÇ×celor mul┼úiÔÇť, indiferent dac─â op┼úiunea este de centru dreapta sau st├«nga a politicii. Puterea reprezent─ârii e larg definit ┼či intr─â ├«n diverse polemici filozofice. M─â voi rezuma, totu┼či, la a defini reprezentarea ca fiind exprimarea popular─â prin vot democratic liber ┼či deschis a unei clase politice menite a reprezenta interesele. S├«nt ace┼čtia automat elita noastr─â politic─â? M─âsur├«nd propunerile electorale cu rezultatele mandatului, nu s├«nt elita noastr─â politic─â! Dar poate exista un stat f─âr─â elit─â politic─â? Avem un standard calitativ at├«t de jos? Sau se m─âsoar─â elita politic─â ├«n altceva? Avem prea mul┼úi spectatori politici ┼či prea pu┼úini spectatori politici angaja┼úi?
2) Mi-e greu s─â cred c─â exist─â om ├«n societate f─âr─â model, chiar ┼či ├«ntr-o societate dezorganizat─â ┼či f─âr─â o cultur─â politic─â. De la modelele p─ârinte┼čti la modele din r├«ndul profesorilor. Mi-e greu s─â identific modele ├«n r├«ndul elitei politice din Rom├ónia pentru c─â nu cred ├«n ea, dar cu siguran┼ú─â m─â pot g├«ndi la modele din ┼čtiin┼ú─â ┼či art─â, de exemplu Marius Andruh, Viorel Barbu, Emil Burzo, Florin Constantiniu, Emilian Dobrescu, Sabina Ispas, Dan R─âdulescu ┼či lista se continu─â ÔÇô nominaliz─ârile s├«nt aleatorii, ┼či nu definitorii.

Cristina Măniţă
24 de ani, masterand ├«n cadrul Masterului de Lingvistic─â Teoretic─â Englez─â, Universitatea Bucure┼čti

1) La prima ├«ntrebare ar trebui s─â se r─âspund─â mai des. Primul lucru pe care l-am f─âcut pentru a r─âspunde a fost s─â caut cuv├«ntul ├«n DEX. Nu c─â n-a┼č fi ┼čtiut ce ├«nseamn─â, doar c─â termenul e folosit at├«t de des ast─âzi, ├«nc├«t am sim┼úit nevoia s─â citesc o defini┼úie ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului, s─â m─â ├«ntorc la ├«n┼úelesul s─âu de baz─â. Iat─â ce am g─âsit: a) Grup de persoane care reprezint─â ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales ├«ntr-o comunitate, o societate etc. ┼či b) Ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales. Prin urmare, cuv├«ntul e folosit c├«t se poate de oportun. Singura problem─â ar fi c─â valorile sau ceea ce e ÔÇ×considerat bun ┼či demn de urmatÔÇť s-au schimbat foarte mult azi ┼či nu neap─ârat ├«n bine. A┼čadar, n-a┼č ┼čti s─â spun ce mai ├«nseamn─â elita ast─âzi; presupun c─â depinde pentru fiecare dintre noi.
2) Am mai multe modele. Pentru mine nu exist─â un om ├«n particular pe care s─â-l iau ca model. S├«nt c├«teva persoane pe care le privesc cu admira┼úie ┼či care s├«nt foarte aproape de sufletul meu. Modelul meu ├«n via┼ú─â reprezint─â, de fapt, un amalgam de atitudini, tr─âiri ┼či fapte. Spre exemplu, ador ┼či privesc cu profund respect oamenii care fac lucrurile temeinic, cu responsabilitate ┼či, dac─â ├«mi este ├«ng─âduit a spune, chiar cu pasiune. Nu conteaz─â ce anume fac, fie c─â regizeaz─â un spectacol de talie interna┼úional─â, predau Present Perfect la clasa a VII-a sau fac cele mai bune cl─âtite cu arom─â de migdale. Ceea ce conteaz─â cel mai mult pentru mine este c─â se str─âduiesc s─â o fac─â c├«t de bine cu putin┼ú─â, c─â vor s─â fie cei mai buni!

Andreea Ofiţeru
jurnalist

1) Elita este/├«nseamn─â ce e mai bun ┼či mai valoros ├«ntr-un domeniu, indiferent care ar fi el. La facultate, elita e reprezentat─â de cei mai buni profesori, la redac┼úie ÔÇô de cei mai buni ziari┼čti, ├«n politic─â ÔÇô de cei mai integri politicieni, ├«n medicin─â ÔÇô de cei mai buni medici ┼či a┼ča ├«n orice domeniu.
Elitele s├«nt acele grupuri de oameni recunoscute de toat─â lumea ca valoroase ├«ntr-un domeniu. Am observat c─â, de-a lungul timpului, elitele au reap─ârut peste ani, chiar dac─â au fost decapitate ├«n ├«mprejur─âri mai mult sau mai pu┼úin fericite. De aici, concluzia c─â este nevoie de ceva timp pentru a deveni de elit─â. Pot fi ┼či produse de elit─â precum revistele culturale, piesele de teatru, filmele. A┼č risca s─â spun c─â elitele s├«nt cele de pe urma c─ârora r─âm├«ne ceva valoros.
2) Dac─â a┼č ├«ncepe cu un cli┼čeu, a┼č r─âspunde c─â oamenii puternici nu au modele, ci mai degrab─â prieteni cu care ├«mp─ârt─â┼česc acelea┼či valori. De la o anumit─â v├«rst─â, c├«nd sim┼úi c─â te-ai maturizat ┼či ┼čtii ce vrei, nu mai ai nevoie de modele pe care s─â le copiezi la fiecare pas. Eu am fost format─â de tat─âl meu ┼či el poate s─â fie primul model pentru mine. El mi-a deschis ochii spre lume, spre carte, spre cunoa┼čtere, spre politic─â, spre Eliade, spre Noica, inclusiv spre Dilema veche. Ca o coinciden┼ú─â, ast─âzi, c├«nd scriu r├«ndurile astea, se ├«mplinesc cinci ani f─âr─â modelul meu. Ideal ar fi s─â g─âsesc un model care s─â-mi satisfac─â toate valorile: profesionale, culturale, familiale. S─â m─â fac─â s─â vreau s─â ajung ca el, dac─â nu acum c├«nd ├«l iau drept model, atunci mai t├«rziu.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.