"Dorim ca instituţiile politice să aibă atribuţii mai clare"

Publicat în Dilema Veche nr. 449 din 20-26 septembrie 2012
"Dorim ca instituţiile politice să aibă atribuţii mai clare"  jpeg

- interviu cu prim-ministrul Victor PONTA -

La referendumul din octombrie 2009, o largă majoritate a cetăţenilor acestei ţări şi-au exprimat acordul pentru un parlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari. Cînd şi cum se vor aplica aceste măsuri?

Am susţinut şi noi, constant, nevoia reducerii numărului de parlamentari. Chiar eu şi domnul Antonescu am iniţiat o lege privind reducerea numărului de parlamentari la aproximativ 300, fapt care se putea realiza foarte simplu. Această lege a fost respinsă de fosta putere, care a blocat şi reformarea sistemului de vot. Cele două sînt legate: din nefericire, din cauza acestui blocaj, n-a mai fost timp pentru impunerea unui nou sistem de vot şi a unui număr redus de parlamentari, după preluarea guvernării. Ţineţi minte, am vrut să propunem o reformă electorală rapidă, dar ea a fost blocată la Curtea Constituţională, pentru că se realiza cu prea puţin timp înainte de momentul electoral. Imediat după alegeri, vom relua discuţia şi, în mod sigur, vom adopta legea privind reducerea numărului de parlamentari. Şi, evident, vom demara discuţia privind reforma Constituţiei.

Aţi afirmat recent că unul dintre obiectivele importante pentru 2013 este reforma Constituţiei. De ce e nevoie de o reformă a regimului politic?

Crizele politice din ultima vreme ne-au arătat ce se întîmplă cînd anumite prevederi constituţionale sînt forţate sau interpretate dincolo de spiritul lor. Tentaţia preşedintelui de a prelua atribuţii executive care nu-i sînt clar desemnate, de a se implica în activitatea altor puteri, de a boicota activitatea altor puteri este una din cauzele blocajelor din ultimii ani. Evident, acesta este unul dintre motive – mai sînt şi altele. Au trecut zece ani de la ultima revizuire şi, între timp, am devenit ţară membră a Uniunii Europene. A unei Uniuni Europene în schimbare, care se pregăteşte şi ea pentru un nou tratat în viitor. Trebuie să pregătim instituţiile pentru provocările pe care le vom avea.

Ce anume face ca relaţia dintre preşedinte şi premier să fie atît de tensionată? E o problemă constituţională?

Înainte de prezenţa la Cotroceni a domnului Traian Băsescu, aş fi spus sincer că nu este neapărat o problemă constituţională. Pentru că, pînă la domnia sa, conflictele dintre instituţii erau mult mai puţin intense şi mult mai puţin persistente în timp. Erau excepţia, şi nu regula. Acum, de fapt de opt ani deja, conflictele sînt regula. Ceea ce nu e normal. Principala cauză este dată de modul în care preşedintele a ales să interpreteze cadrul pe care i-l oferă Constituţia, redefinind rolul şi statutul gîndit de constituţionalişti pentru preşedintele României. Noi vrem să modificăm Constituţia pentru viitor, iar o parte din noile reguli, probabil, se va aplica după ce Traian Băsescu nu va mai fi preşedinte. Dar măcar, în acest fel, vom putea proteja România de un nou „regim Băsescu“, limitînd posibilitatea ca o instituţie să îşi depăşească atît de mult atribuţiile, forţînd întreg sistemul politic.

În ce constă reforma pe care vreţi s-o iniţiaţi?

Nu cred că este nici momentul şi nici cadrul oportun pentru ca această dezbatere să înceapă. Avem deja o comisie care lucrează la un proiect de revizuire şi doresc ca aceasta să îşi finalizeze activitatea înainte de a începe să prezint public elemente din acest proiect. Un lucru este însă cert – dorim ca instituţiile politice să aibă atribuţii mai clare, care să permită mai puţin suprapuneri de roluri şi care să limiteze pe cît mai mult riscul ca instituţii-cheie să boicoteze sau să submineze instituţional activitatea altor instituţii. Ne trebuie un mecanism autentic de tip checks and balances, dar unul care să fie mai clar şi mai uşor de înţeles de către români.

Ce rol va avea preşedintele în noua ordine pe care o propuneţi?

Daţi-mi voie ca la această întrebare să răspund doar după ce proiectul USL de revizuire a Constituţiei se va finaliza.

Sînteţi dispus să negociaţi liniile majore ale acestei reforme cu toate partidele parlamentare?

Categoric, da! Nu putem repeta greşelile fostei puteri de a impune reforme cu forţa, fără dezbatere în Parlament, cu ţinerea parlamentarilor în bănci. Avem nevoie de dezbatere largă, în Parlament, dar şi în restul societăţii. O reformă constituţională trebuie să fie, înainte de orice, înţeleasă de oameni şi acceptată de oameni. Deci, da, vrem discuţii şi un acord larg pe liniile generale ale reformei constituţionale, după alegeri.

Ce rol va avea societatea civilă în această dezbatere?

Cred că ar trebui să aibă un rol mai important decît partidele, pentru că societatea civilă este cea chemată să dea soluţiile, alături de partide. Pînă la urmă, interesele politice pot deturna sensul unei reforme constituţionale. Iar societatea civilă, prin presiunea ei, poate ajuta la păstrarea unei utilităţi sociale majore. Deci, da, cred că e nevoie de o implicare a societăţii civile. Aştept soluţiile venite din mediul academic, din zona profesorilor în Drept, din zona constituţionaliştilor şi a celor care activează în spaţiul public. Soluţiile lor vor face revizuirea Constituţiei mai bună.

Ce aţi învăţat în ultimele săptămîni, după tentativa (eşuată) de a-l demite pe preşedintele în funcţie?

Pentru mine, ca şi pentru USL, referendumul a fost un succes. De ce? Pentru că românii au venit în număr foarte mare la vot şi au confirmat prin votul lor ceea ce am spus şi noi de foarte mult timp. Şi anume, că domnul preşedinte Băsescu nu mai poate continua să conducă România în acest fel. 7,5 milioane de români i-au spus să plece. Este votul cel mai însemnat dat pentru sau, mai corect, împotriva unei persoane, în ultimii 20 de ani. Chiar nu exagerez, verificaţi acest lucru. Pînă acum, o spuneam doar noi, o vedeam în sondaje. Acum, prin acest referendum, presiunea acestui vot a transmis un semnal.

Faptul că preşedintele Băsescu a ales să nu ţină cont de el, să se agaţe de nişte reguli inventate şi impuse de el, să rămînă preşedinte la „masa verde“, deja asta este altă poveste. Da, preşedintele a rămas în funcţie. Dar sentinţa dată de români e clară, iar executarea sa a fost doar amînată. Altfel, din subiectul mai larg al acestei campanii, avem cu siguranţă multe lucruri de învăţat. Şi veţi vedea, în perioada următoare, că guvernarea pe care o conduc a învăţat foarte bine ce are de făcut.

Cum vedeţi în viitor această coabitare?

Noi nu încercăm să uzurpăm rolul preşedintelui şi sperăm că nici el nu va mai uzurpa rolul Executivului. Instituţional, nu vom pune piedici instituţiei prezidenţiale. Avem, ca ţară, cîteva interese comune, şi trebuie să lucrăm convergent pentru a rezolva aceste interese comune – Schengen, absorbţia fondurilor europene, MCV, parteneriatele strategice, direcţia occidentală a României. Personal, nu am aşteptări pozitive – ştiu că domnul Băsescu nu se va schimba şi va rămîne sursa zero a tuturor conflictelor politice majore din România. Dar voi încerca, pe cît posibil, să blochez ca acest lucru să devină o piedică în funcţionarea eficientă a Guvernului pe care îl conduc.

Aţi anunţat recent că doriţi să iniţiaţi şi o reformă administrativ-teritorială. Ce componente ale acestei reforme vor trebui incluse în Constituţie?

Cu siguranţă, această reformă trebuie să fie inclusă în proiectul de revizuire. Am vorbit de noi elemente – regiunea, ca unitate administrativ-teritorială – care vor trebui să devină parte din cadrul constituţional. Detaliile le vom clarifica. Ştiţi, de bună seamă, că avem drept sursă de inspiraţie modelul francez, iar acesta este unul funcţional. Intenţia mea e ca procesul de descentralizare să nu continue haotic, ci în paralel cu o strategie coerentă de dezvoltare regională. Nu e suficient să lăsăm la dispoziţia aleşilor locali mai multe resurse – e nevoie şi de instrumente de a folosi acele resurse pentru proiecte utile dezvoltării calităţii vieţii. Ideea principală este ca, într-un interval rezonabil de timp, fiecare regiune să poată să ofere cetăţenilor săi toate serviciile necesare unei vieţi decente – o universitate de prestigiu, spitale dotate la standarde europene, un aeroport internaţional, o reţea de drumuri, o infrastructură sportivă şi culturală de top etc. În prezent, dezvoltarea regională e dezechilibrată şi inechitabilă, ceea ce face ca multe regiuni să fie condamnate la subdezvoltare. Un proiect corect va oferi şanse mai multe tuturor şi va ajuta la creşterea calităţii vieţii, în mod echilibrat.

Victor Ponta este prim-ministrul României şi liderul Uniunii Social-Liberale (USL).

a consemnat Matei MARTIN 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Kelemen Hunor Marcel Ciolacu Nicolae Ciuca FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Legislația electorală, reformată prudent și fără a deranja PSD
Coaliția pregătește adoptarea unor legi prin care e reformată parțial legislația electorală, însă fără a aprofunda și temele care ar deranja PSD, ca alegerea primarilor și dublarea parlamentarilor din diaspora.
Preparația Coroiești Vulcan Foto Daniel Guță (2) jpg
Preparația Coroiești, distrusă în timp record. A fost „perla” industriei miniere din România VIDEO
Preparația Coroiești a fost una dintre construcțiile emblematice ale Văii Jiului, fiind considerată o „perlă” a industriei miniere. Închisă de câțiva ani, a fost lăsată pradă hoților de fier vechi.
Diamante FOTO Shutterstock
Politico: UE va interzice importurile de produse din oțel din Rusia, dar va continua să cumpere diamante
Publicația a anunțat, de asemenea, planuri de a interzice importul de produse cosmetice rusești, deoarece aceste produse „aduc venituri semnificative Rusiei”.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.