Doar un preţ echitabil

Publicat în Dilema Veche nr. 253 din 22 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cimitirul Ghencea. Ploaie măruntă, mocănească, peste care tronează nori groşi şi vineţii. Aleea principală este străbătută agale de un cîine care se îndreaptă către un pîlc de oameni. Pensionari. O femeie se chinuieşte să fixeze o lumînare aprinsă într-un borcan, însă vîntul şi ploaia o sting de fiecare dată cînd borcanul atinge piatra funerară. La capătul pietrei stă o cruce simplă, albicioasă, cu o stea roşie în frunte, de un roşu sîngeriu şi impertinent. Sub stea, numele fostului conducător al României - Ceauşescu Nicolae, născut în 1918, decedat în 1989. "De Crăciun, maică, l-au împuşcat de Crăciun, într-o zi sfîntă" - se tînguie doamna cu borcanul într-o mînă şi cu o plasă goală în cealaltă. Pune borcanul jos şi se închină. De-asta ne merge nouă atît de prost. Ne pedepseşte bunul Dumnezeu (iar imaginea unui Dumnezeu răzbunător cu carnet de partid îmi şi fulgeră brusc prin faţa ochilor). Dna Angela are 65 de ani, mîini zbîrcite, care îi tremură. A lucrat pe vremuri la o unitate alimentară, iar acum are o pensie din care nu-i ajung banii nici pentru medicamente. Vine aici cam o dată pe săptămînă că stă prin apropiere. Mai iese şi ea din casă la cimitir, că în altă parte n-are unde. Cînd vine pe la răposatul ei soţ, dă şi pe la mormîntul lu’ domnu’ Ceauşescu. Domnul sau tovarăşul? Pe vremuri - începe să explice sfătos un domn mărunţel, cu palton vechi şi cu basc de lînă - aşa se spunea, "tovarăşul", dar acum poţi să spui cum vrei, şi "domn", şi "tovarăşul". Dar Ceauşescu a fost un domn. A construit metroul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, a construit Casa Poporului - o atracţie turistică azi, a construit centre culturale în toate judeţele. Nu e drept ca oamenilor să li se spună minciuni, cum că a fost dictator sau needucat. A fost cel mai bun conducător al României. Învăţămîntul românesc era pe vremea lui cel mai performant din Europa. Profesorii nu-şi băteau joc de elevi, ca acum, nu făceau greve şi nu se dădeau în spectacol cum vezi pe la televizor. Pe atunci, la televizor se dădeau numai emisiuni educative. Teleenciclopedia şi Gala desenelor animate. Azi, tinerii nici nu se mai uită la o emisiune culturală. Pe vremuri, citeau pentru că n-aveau nici calculatoare, nici televizor. Era un regim care încuraja cultura - conchide, demn, domnul. Îl întreb ce profesie a avut. Răspunde doar că a fost "cineva" pe vremea aia. Pe vremea aia idilică - continuă povestea Nicolae Cotrubaşă, de 70 de ani, tot pensionar, de profesie electrician la fosta uzină Semănătoarea - statul avea grijă de noi toţi. "Dădea oamenilor un loc de muncă şi fiecăruia - o locuinţă. Nu exista şomaj, ca acum, nu exista să n-ai casă." Tinerii, imediat după facultate, aveau asigurat un loc de muncă şi nimeni nu avea grija zilei de mîine. Pe atunci aveam şi concedii, iar copiii erau trimşi în tabere gratuite. "Azi îţi termină copilul facultatea cu 10 şi nimeni nu-l bagă în seamă, iar noi, care am clădit ţara asta, sîntem umiliţi şi puşi să stăm cu nopţile la coadă să primim nişte amărîte de bilete de tratament." Al treilea interlocutor, fără nume, dar cu aceeaşi melancolie în priviri, îmi spune că pe atunci nu se dădea şpagă. "Acum peste tot trebuie să scoţi banul, ca să se uite cineva la tine." Întreb dacă se făcea foame. Răspunde că astea sînt baliverne. Nimeni nu poate spune că a murit de foame. Lunar, primeai o raţie sigură, care era cam 50 de lei pe lună, dar în banii ăştia primeai un litru jumate de ulei, 1 kg de făină, două de zahăr şi un pachet de margarină. Oamenii trăiau pe atunci cu cumpătare. Aveau totul drămuit cu cap şi nimeni nu era în pericol să dea faliment, iar criza financiară ne-ar fi ocolit cu siguranţă, dacă Ceauşescu mai era încă în viaţă. De altfel, Ceauşescu a fost singurul care a scăpat România de datoriile externe. Era frig, dar ce? Acum nu e frig? La cît costă căldura azi, la fel ca pe vremea lui Ceauşescu, pensionarii se încălzesc tot cu aragazul şi stau tot pe întuneric, să nu consume prea mult curent electric. Pe vremuri era decenţă, te simţeai în siguranţă pe stradă, puteai ieşi la orice oră din zi şi din noapte. Nu erau cîini şi nu aveam cerşetori, pentru că statul avea grijă să nu existe elemente criminale pe stradă. Nu erau anticoncepţionale, dar datorită acestei lipse te căsătoreai. Nu ca acum, cînd tinerii preferă să trăiască în concubinaj. Pe vremuri era curăţenie, disciplină, iar copiii ieşeau săptămînal la muncă patriotică. Azi îi vezi toată ziua prin baruri, drogîndu-se, fumînd şi vorbind tare. Azi toată lumea face ce vrea, iar Poliţia (pe vremuri i se spunea Miliţie) ţine doar cu oamenii cu bani. Ceauşescu i-a făcut pe oameni să se înfrăţească, Revoluţia i-a dezbinat, i-a împărţit în bogaţi şi săraci. Cei patru se uită în jos cu priviri melancolice, oftînd către piatra bătută de ploaie şi acoperită de flori ofilite. Ce bine era odinioară... Lumea şi viaţa aveau un sens. De cînd te năşteai ştiai ce reguli ai de urmat şi, dacă nu făceai pe nebunul, îţi puteai duce viaţa într-un fel tihnit şi prestabilit. Întreb, pe final, dar libertate, libertate era? Doamna mărunţică, cu broboadă neagră, Angela, cu haine amărîte şi scămoşate, trece de partea cealaltă a aleii, la mormîntul Elenei Ceauşescu. Îi lasă pe bărbaţi să răspundă. Ea aprinde o lumînare şi bolboroseşte că mare păcat au făcut cei de i-au îngropat aşa. I-au îngropat "între morminte" - spune - i-au înghesuit ca pe nişte criminali. Aveai toată libertatea de care aveai nevoie, mi se răspunde econom şi fără alte detalii. În micul grup din cimitir se lasă tăcerea. Cîinele, după ce a amuşinat ceva vreme plasele pensionarilor, privind rugător cînd la unul, cînd la altul, convins că nu primeşte nimic de mîncare se lasă păgubaş, se aşază pe picioarele din spate şi, plictisit, începe să se scarpine. Cei patru mai zăbovesc puţin în idilica lume a fostei lor tinereţi. O lume în care aveau de "toate", o lume a iaurtului apos la borcan a caşcavalului făcut din zer şi pus peste noapte deasupra chiuvetei în bucăţi de tifon să se închege, a sifonului, a raţiei şi a teleenciclopediei. O lume "idilică" pentru care libertatea era doar un preţ echitabil. P.S. Potrivit ediţiei din octombrie a Barometrului de Opinie Publică (BOP), realizat la cererea Fundaţiei Soros România, 23% dintre români îl consideră pe Ceauşescu cel mai bun lider politic autohton din ultima sută de ani.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.