Doamna cu Teckel-ul

Maurice MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 884 din 18 - 24 martie 2021
Doamna cu Teckel ul jpeg

Unul dintre ritualurile copilăriei mele cuprindea mersul la cinema sau la teatru. Făceam asta fie cu mama, fie cu bunica Alexandra, fie cu mătușa mea Nanette. Tata nu era mereu prezent, munca la aeroport nu se împăca prea bine cu mersul la cinema.

Cei care au copil─ârit la mijlocul anilor ÔÇÖ80 ├«n╚Ťeleg prea bine de ce spun ritual c├«nd m─â refer la tipul ─âsta de activit─â╚Ťi. Desigur, mai erau ╚Öi petrecerile de apartament, ╚Öi serile ├«n care m─â d─âdeam jos din pat, pentru c─â ├«mi expirase ora de socializare, seri ├«n care m─â uitam pe gaura cheii la cei mari ╚Öi m─â enervam c─â nu prind sensul bancurilor spuse, bancuri cu arom─â politic─â, evident.

Revenind la cinema & teatru, mai exista o chestie: ori de c├«te ori vremea o permitea, ne opream dup─â aceea ├«n Ci╚Ömigiu ÔÇô dac─â eram cu mama ne a╚Öezam undeva pe l├«ng─â debarcader, dac─â eram cu bunica Alexandra ne opream pe o banc─â aproape de ie╚Öirea c─âtre ╚śipotul F├«nt├«nilor, iar Nanette prefera aleea principal─â, ├«mi spunea c─â vrea s─â vad─â lume. ├Än timp ce discutam despre, s─â spunem, Vivien Leigh ├«n Ship of Fools sau despre interpretarea dramatic─â a Florinei Cercel din Vassa Jeleznova, pe care am v─âzut-o de vreo trei ori la Na╚Ťional, eram foarte atent la ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jur ╚Öi ├«ncepusem s─â recunosc anumi╚Ťi cet─â╚Ťeni, obi╚Önui╚Ťi ai locului ÔÇô o doamn─â care fuma ╚Ťigarete BT ╚Öi avea un Teckel pe care ├«l chema Pic ap─ârea cel mai des. Dezvoltase un fel de complicitate cu Nanette, o chestie care mi se p─ârea curioas─â, aproape clandestin─â, p├«n─â s─â ├«i prind sensul ÔÇô Nanette ├«i mai aducea doamnei, din c├«nd ├«n c├«nd, pachete de ╚Ťig─âri Kent, iar doamna scotea pe furi╚Ö, dintr-o geant─â maro din piele t─âb─âcit─â, ├«n forma unei tolbe v├«n─âtore╚Öti, c├«te o sticl─â de Magie Noire ÔÇô primul meu contact cu trocurile obi╚Önuite ale vremurilor.

╚Üin minte c─â odat─â m-au luat la restaurant la Monte Carlo ÔÇô ÔÇ×Dar s─â nu ├«i spui Claudiei!ÔÇŁ, de╚Öi mama nu ar fi avut nimic ├«mpotriv─â, chiar am ├«ntrebat-o recent ╚Öi a ├«nceput s─â r├«d─â ├«n hohote. Acolo mi s-a deschis o lume nou─â, diferit─â de lumea restaurantelor de pe litoral, din Olimpul pe care ├«l ╚Ötiam pe dinafar─â, sau a tavernelor ├«n care ajungeam iarna, la munte, de revelion. Oamenii erau diferi╚Ťi, nu ╚Ötiu dac─â erau mai veseli sau mai tri╚Öti, mai ur├«╚Ťi sau mai frumo╚Öi, dar erau diferi╚Ťi. Doamna cu Teckel-ul avea, ├«n ziua aceea, un fel de geant─â din plas─â transparent─â, f─âr─â form─â, tipul de saco╚Ö─â purtat─â azi de tinerele fashioniste. Sem─âna ├«ntr-un fel cu Nanette, dar nu p├«n─â la cap─ât ÔÇô am├«ndou─â purtau oj─â ro╚Öie ╚Öi foloseau pudr─â (o chestie care o irita groaznic pe bunica Alexandra), dar doamna cu Teckel-ul nu ├«╚Öi coafa p─ârul, ├«n vreme ce Nanette mergea aproape zilnic la coafor.

├Ämi aduc aminte cu precizie matematic─â ziua de aprilie. Noi veneam de la teatru, v─âzuser─âm o chestie propagandist─â, tot la Na╚Ťional, care nu ne pl─âcuse deloc. A╚Öa c─â micul moment de respiro de la Monte Carlo a picat ca o vacan╚Ť─â la Paris. Doamna cu Teckel-ul mirosea tot a Magie Noire ╚Öi era ├«ntr-o form─â de zile mari; spun asta pentru c─â ├«n general o g─âseam foarte trist─â. Avea ni╚Öte br─â╚Ť─âri fixe, late, ce p─âreau din chihlimbar, care scoteau un sunet hipnotic ori de c├«te ori ├«╚Öi aprindea ╚Ťigara. S-a vorbit despre vacan╚Ťa de var─â ÔÇô doamna cu Teckel-ul nu obi╚Önuia s─â mearg─â la Olimp, ├«nchiria o camer─â la Eforie Sud, la ni╚Öte cuno╚Ötin╚Ťe. Am prins ceva ╚Öi despre un inginer din Cluj, despre un ceas elve╚Ťian extraplat primit cadou ╚Öi despre o rela╚Ťie incert─â cu un b─ârbat nehot─âr├«t ÔÇô ÔÇ×Trebuie s─â ├«l ui╚Ťi, drag─â!ÔÇŁ, m-a trezit vocea tabagic─â a lui Nanette.

Nu am mai v─âzut-o prea des de atunci pe doamna cu Teckel-ul. Dup─â ani ╚Öi ani, Nanette mi-a spus de ce era at├«t de trist─â ├«n permanen╚Ť─â ÔÇô ├«i murise o fiic─â ├«n urma unui avort ilegal.

Maurice Munteanu este stilist la revista ELLE.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.