Diviziunea anomic─â

Émile DURKHEIM
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
image

├Än ╚Ť─ârile ├«n care oamenii nutresc sentimente monarhice, o crim─â de lezmajestate nu provoac─â oare o indignare general─â? ├Än ╚Ť─ârile democratice, nedrept─â╚Ťile nu s├«nt oare taxate, ├«n mod majoritar? ├Äns─â avem oare to╚Ťi aceea╚Öi aversiune, ├«n vremuri de pace, fa╚Ť─â de cineva care ├«╚Öi tr─âdeaz─â ╚Ťara, ca pentru un infractor sau un criminal?

Nu putem ├«ntocmi o list─â de sentimente de revolt─â general valabile, pentru c─â mobilul revoltei difer─â de la o societate la alta. Doar regulile care interzic infrac╚Ťiunile ╚Öi care se impun prin penalit─â╚Ťi legale, agreate ├«n comun, s├«nt cele care ies din sfera fic╚Ťiunii personale ╚Öi s├«nt ├«nscrise ├«n con╚Ötiin╚Ťa social─â ÔÇô toat─â lumea le cunoa╚Öte ╚Öi to╚Ťi ╚Ötim c─â acele pedepse s├«nt ├«ntemeiate.

Cel pu╚Ťin a╚Öa se ├«nt├«mpl─â ├«ntr-o societate normal─â. ├Äntr-o asemenea societate, cei care nu cunosc regulile fundamentale sau nu le recunosc autoritatea s├«nt cataloga╚Ťi drept ignoran╚Ťi sau antisociali, purtarea lor fiind considerat─â un semn incontestabil al patologiei. Pe de alt─â parte, dac─â se ├«nt├«mpl─â ca o lege s─â fie contestat─â de o majoritate ╚Öi totu╚Öi s─â nu fie schimbat─â, vorbim despre o societate aflat─â ├«ntr-o stare excep╚Ťional─â de anormalitate, ├«n care solidaritatea organic─â nu mai func╚Ťioneaz─â ÔÇô ├«ns─â acest lucru nu poate dura la nesf├«r╚Öit.

├Än cazurile ├«n care solidaritatea organic─â (dintre stat ╚Öi societate) nu func╚Ťioneaz─â la cote normale, asta nu ├«nseamn─â c─â solidaritatea mecanic─â a disp─ârut, ci c─â rela╚Ťiile dintre institu╚Ťii ╚Öi stat nu s-au solidificat ├«ndeajuns pentru a permite existen╚Ťa unei solidarit─â╚Ťi la nivel macro. ├Äns─â, pentru ca solidaritatea organic─â s─â existe ├«ntr-o societate, nu este suficient ca institu╚Ťiile dintr-un stat s─â conlucreze, cre├«nd astfel un sentiment de solidaritate la nivel macro, ci este necesar ca acest mod de colaborare s─â predomine ├«n toate structurile sociale. ├Än caz contrar, oric├«nd pot izbucni conflicte care trebuie recalibrate, or recalibrarea provoac─â noi raporturi de interac╚Ťiune pentru c─â fiecare parte o va trata pe cealalt─â at├«t ca adversar, c├«t ╚Öi ca pe un subordonat.

Bine├«n╚Ťeles, oric├«t de armonioase ar fi interac╚Ťiunile ├«ntr-o societate, conflicte vor exista ├«ntotdeauna. ├Äns─â via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera. Liantul real este func╚Ťionalitatea, o ac╚Ťiune comun─â, care s─â se repete ├«n circumstan╚Ťe asem─ân─âtoare. Asta, dac─â se dore╚Öte ca via╚Ťa social─â s─â fie dus─â ├«n condi╚Ťii constante de predictibilitate.

├Äns─â, c├«nd ├«ntr-o societate nu mai exist─â solidaritate, iar rela╚Ťiile la nivel de sistem nu mai s├«nt coordonate, se produce o stare de anomie. Cum se ajunge la o asemenea stare?

├Äntruc├«t doar un set de reguli, general acceptate, constituie singura cale prin care rela╚Ťiile sociale spontane se pot consolida ├«n decursul timpului, putem spune, a priori, c─â starea de anomie este imposibil─â dac─â interac╚Ťiunile au loc ├«n mod regulat, pe o perioad─â de timp suficient de ├«ndelungat─â. De fapt, proximitatea ╚Öi o ac╚Ťiune comun─â dezvolt─â nevoia de cel─âlalt ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, creeaz─â un sentiment viu ╚Öi continuu al dependen╚Ťei reciproce.

├Äns─â, c├«nd ├«n aceast─â rela╚Ťie intervine un eveniment confuz, comunicarea se ├«ntrerupe. C├«nd interac╚Ťiunea direct─â se diminueaz─â, apar erori de comunicare, iar mesajele s├«nt bruiate. Dac─â apar noi reguli, menite s─â restabileasc─â aceste conexiuni, ele vor fi percepute ├«n mod general ╚Öi vag, c─âci ├«n aceste condi╚Ťii pot fi stabilite doar constat─âri ale fenomenului.

Lu├«nd drept exemplu pia╚Ťa muncii, aceasta se extinde, apar marile industrii. Rezultatul e schimbarea rela╚Ťiilor dintre angajatori ╚Öi angaja╚Ťi. Ma╚Öinile ├«nlocuiesc oamenii, produc╚Ťia ├«nlocuie╚Öte munca manual─â. Muncitorul este ├«nregimentat, separat de familie pe tot parcursul zilei. Tr─âie╚Öte mereu separat de angajator etc. Noile condi╚Ťii ale vie╚Ťii industrializate cer ├«n mod firesc o nou─â organizare, ├«ns─â, de vreme ce aceste schimb─âri au fost realizate cu o rapiditate extrem─â, rela╚Ťiile sociale n-au avut timp s─â se recalibreze.

S-a spus, pe bun─â dreptate, c─â morala ÔÇô- iar prin asta ├«n╚Ťelegem nu doar doctrina, ci ╚Öi obiceiurile ÔÇô trece printr-o adev─ârat─â criz─â. Ceea ce ne preced─â ne poate ajuta s─â ├«n╚Ťelegem natura ╚Öi cauzele acestei st─âri bolnave a societ─â╚Ťii. S-au produs schimb─âri profunde ├«n structura societ─â╚Ťilor noastre ├«ntr-un timp foarte scurt; acestea s-au degajat din ni╚Öe comportamentale, cu o rapiditate ╚Öi ├«n propor╚Ťii cum nu s-au mai v─âzut p├«n─â acum ├«n istorie. ├Än consecin╚Ť─â, morala care corespunde unui tip social sedimentat a regresat, f─âr─â ca alt tip de moral─â s─â se dezvolte suficient de rapid pentru a umple terenul l─âsat vacant ├«n con╚Ötiin╚Ťa noastr─â.

Credin╚Ťa ne-a fost tulburat─â, tradi╚Ťia ╚Öi-a pierdut influen╚Ťa, judecata individual─â a ie╚Öit de sub influen╚Ťa judec─â╚Ťii colective. Iar tot firescul de ieri, perturbat ├«n decursul acestor schimb─âri, n-a avut timp s─â se adapteze la noua realitate, noua via╚Ť─â care a ap─ârut at├«t de brusc nu a putut fi complet organizat─â ╚Öi, mai presus de toate, nu a fost organizat─â ├«ntr-un mod care s─â satisfac─â nevoia general─â de dreptate, cea mai arz─âtoare ├«n inima unei societ─â╚Ťi.

├Äns─â remediul pentru r─âu nu este acela de a c─âuta s─â resuscit─âm tradi╚Ťii ╚Öi practici care nu mai corespund condi╚Ťiilor actuale ale societ─â╚Ťii. Dac─â am face asta n-am ob╚Ťine nimic altceva dec├«t o existen╚Ť─â artificial─â, fals─â.

Ceea ce trebuie f─âcut pentru a ie╚Öi dintr-o stare de anomie este s─â descoperim mijloacele prin care indivizii, care se irosesc ├«n mi╚Öc─âri discordante, s─â ajung─â s─â se reconecteze, ├«n mod armonios ÔÇô iar aceast─â reconectare poate fi realizat─â doar prin atenuarea inegalit─â╚Ťilor, a conflictelor ╚Öi a influen╚Ťelor exterioare, surse ale r─âului.

(extrase din lucrarea De la division du travail social: ├ętude sur lÔÇÖorganisation des soci├ęt├ęs sup├ęrieures)

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.