Dispariția bibliotecii și simbolistica fluturelui

Publicat în Dilema Veche nr. 360 din 6 - 12 ianuarie 2011
Spectacolul „de acasă” pe marile scene și înapoi jpeg

- dialog cu Mircea KIVU, sociolog -

Care dintre reperele societăţii noastre de acum vor rezista peste 50 de ani? 

Cred că vor rezista (cum au rezistat şi pînă azi) Platon, Shakespeare, Beethoven, Led Zeppelin, Dostoievski, Weber, Derrida. 

În programele şcolare, la lecţiile de cinematografie, autori ca Stere Gulea, Cristi Mungiu, Cristi Puiu vor avea capitole dedicate. Din păcate, copiii de atunci îi vor găsi prea puţin atractivi. Pedagogii vor fi la fel de tributari metodelor de predare statice, ca şi cei de astăzi. Se vor mulţumi cu proiectarea versiunilor 3D ale unor secvenţe din filme, în loc să treacă la realizarea unor holograme interactive inspirate din Vulpe, vînător, Moartea domnului Lăzărescu sau 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile, prin care copiii să-şi dezvolte reflexele şi abilităţile de interrelaţionare.

La examenul de bacalaureat, subiectul la literatura balcanică va fi, din nou, „Simbolistica fluturelui în opera de tinereţe a lui Cărtărescu“. 

Cum vor fi privite în anul 2061 noile medii de comunicare de acum? Şi cît de departe se va ajunge cu excesul de comunicare? 

Dalí spunea, acum 50 de ani, că faptul că ne deplasăm cu viteza fulgerului (sic!) dintr-o ţară într-alta face să dispară magia călătoriei, a descoperirii unor locuri noi, a pătrunderii în spaţii culturale diferite. El credea că ideal ar fi să avem nevoie măcar de o zi ca să ajungem, de exemplu, de la Barcelona la Paris. 

Mai multe facilităţi de comunicare nu au adus neapărat mai multă comunicare. Mai curînd, dimpotrivă. Înainte vreme, de sărbători, prietenii, cînd nu se puteau vedea, îşi dădeau un telefon, mai schimbau o vorbă… Astăzi, îşi trimit sms-uri cu texte standard. Să mai vorbim despre stilul epistolar din veacul trecut, comparat cu e-mail-urile de azi? 

Chiar mă întreb. Se va osteni vreodată cineva să păstreze pentru posterioritate poşta electronică? 

Pe de altă parte, comunicarea în spaţiul public este în plină destructurare. Pe vremea cînd exista o singură televiziune, o ştire era 100% certă (chiar în regimul comunist, dacă se vorbea, de pildă, despre unele deficienţe în transport, era cert că a doua zi ministrul de resort avea să „primească alte însărcinări“). Astăzi, avem foarte multe televiziuni, dar ştirile sînt adesea eronate. Probabil, peste 50 de ani numărul vehiculelor de comunicare va deveni infinit, fiecare individ va deveni un emitent, ceea ce va face, probabil, ca însăşi noţiunea de ştire să fie golită de conţinut.

Va mai exista un OTV în 2061? 

Cinstit să fiu, cred că vor exista cam 28 de OTV-uri; numai că toate vor fi mult mai tîmpite decît cel de acum.

Puteţi da un exemplu de un termen din viaţa noastră de acum care va avea nevoie de o definiţie peste 50 de ani, pentru a fi înţeles? 

Carte de identitate. Tocmai mi-am preschimbat-o pe cea expirată. Am primit una valabilă pînă în 29 decembrie 2070, fix. Mi se pare o scandaloasă risipă a banului public. Oamenii ăştia chiar nu ştiu că încă din 2060 vom avea toţi cipuri în ceafă? 

Biblioteca, ca obiect de mobilier, va lua calea surorii sale, discoteca, în care cu drag ne orînduiam discurile de vinil. Vor rămîne, desigur, cîţiva colecţionari defazaţi, care vor căuta prin tîrguri de antichităţi gingaşele obiecte cu foi îngălbenite. Apropo, cîţi dintre adolescenţii de azi ştiu că, pentru cei de acum 50 de ani, pick-up-ul era un obiect de cult şi că nu avea patru roţi? 

Meseria de poştaş va fi una uitată, cum e astăzi cea de lampagiu.

a consemnat Adina POPESCU

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.