Disney şi politica

Caterina PREDA
Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Disney şi politica jpeg

Mickey Mouse este unul din simbolurile culturale americane cel mai ușor de recunoscut în întreaga lume. Pentru că are acest statut, el este criticat împreună cu restul producțiilor Disney pentru tipul de model cultural pe care îl propun și pe care compania producătoare l-a impus pe mapamond.

Creatorul său, Walt Disney (1901-1966), a fost fie adorat, fie criticat foarte aspru, mai ales de cei care au văzut în compania sa și în producțiile acesteia un braț al societății de consum americane care a ajuns la o dominație globală. Disney a fost un conservator, apropiat de Partidul Republican și, conform celor care-l susțin, complet apolitic, sau, conform criticilor săi, expresia clară a conservatorismului său fiind remarcată în toate producțiile sale. Etosul consumerist, extinderea corporației pînă la o vîrstă foarte fragedă a consumatorilor s-ar afla în centrul modelului Disney.

The Walt Disney Company este cea de-a doua companie media la nivel global. Aceasta produce filme și administrează șase parcuri de distracții în SUA (plus o linie de croaziere), Europa și Asia. Corporația Disney deține șase studiouri de film, studioul de animație Pixar, site-ul web Disney.com (2007), televiziunea ABC, mai multe rețele de cablu (Disney Channel, History Channel), peste 200 de posturi de radio, patru companii muzicale, edituri, reviste, studiouri care produc jocuri video.

După benzile desenate și desenele animate, Disney a creat un loc unde personajele Disney pot fi întîlnite: Disneyland, inaugurat în 1955, în apropiere de Los Angeles, „cel mai fericit loc de pe Pămînt“. Compania Disney a avut și aspirații mai ample, nerealizate. Ca parte a unui plan care prevedea crearea unui oraș al viitorului de către corporații în Florida, Disney a creat The Experimental Prototype Community of Tomorrow (EPCOT) sau modelul pentru guvernarea privată, gîndit ca o utopie urbană și care a fost criticat ca un posibil model intenționat creat de Disney pentru spațiul public. Disney credea că printr-un astfel de model, bazat pe un fel de utopism tehnologic american, multe dintre relele vieții urbane americane, precum sărăcia, alienarea, supraaglomerarea, ar fi dispărut.

Printre criticile cele mai celebre ale modelului impus de Compania Disney se află volumul chilian How to read Donald Duck Imperialist ideology in the Disney comic, editat de Ariel Dorfman și Armand Mattelart, apărut în 1971, într-o perioadă în care în Chile aveau loc reforme de stînga introduse de președintele socialist Salvador Allende (1970-1973) și care includeau încercarea de a elimina sau limita influența monopolului SUA asupra mass-media și asupra modelului cultural.

Volumul discută rolul jucat de Disney în construirea unui model artificial al inocenței universale, care respinge realitatea și caută puritatea, precum și de grotesca disparitate dintre visul Disney de bogăție și nevoile reale din lumea a treia. Familia Disney se extinde în ciuda frontierelor și ideologiilor, a diferențelor dintre oameni, și șterge particularitățile date de obiceiuri și limbă, compania exploatînd comercial la maximum valori universale și reușind să obțină acordul celor care au fost deja condiționați prin educația lor de mesajele Disney.

„Disneyfication is Dollarisation“: în lumea Disney, orice cuvînt face publicitate la ceva sau cuiva și se află sub obligația de a consuma. „Cu siguranță nu este bine pentru copii să le fie insuflată pe ascuns obligația permanentă de a cumpăra obiecte de care nu au nevoie. Creaturile lui Disney sînt într-o cursă frenetică după bani, într-un carusel al consumerismului“ (Ariel Dorfman, Armand Mattelart). Aceasta este și ideea susținută de The Mouse that roared de Henry Giroux și Grace Pollock, și anume transformarea timpurie a copiilor în consumatori, și nu în persoane cu spirit critic.

Disney nu s-a separat niciodată de munca sa și a avut legături tangențiale cu lumea politică. În 1935, Liga Națiunilor l-a recunoscut pe Mickey ca un simbol internațional al Bunăvoinței, Disney fiind o figură politică ce putea să conteze mereu pe ajutorul guvernamental. Astfel, Studiourile Disney au produs filme de desene animate de propagandă: în The New Spirit (1942), Donald Duck le cere cetățenilor să-și plătească impozitele pentru a ajuta la efortul de război.

Walt Disney a fost alături de Joe McCarthy în cruciada sa anticomunistă și a făcut declarații în fața Comitetului pentru Activități Neamericane al Camerei Reprezentanților (1947), fiind împotriva acțiunilor sindicale precum cea de la Studiourile Disney din 1941 și acuzîndu‑i pe participanți de simpatii comuniste în fața comitetului. Susținător al lui Goldwater în 1964, Disney a contribuit și la campania lui Ronald Reagan în California, iar în 1952 realiza un clip publicitar pentru Dwight D. Eisenhower. După cel de-al Doilea Război Mondial, el a fost un apărător al „stilului de viață american“, glorificînd americanii, într-un amestec de simpatii democratice și conservatorism cultural.

Caterina Preda este lector dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității București, unde predă cursuri despre Artă și politică și America Latină.

Foto 1: Prima apariție a lui Mickey Mouse în Parada pentru ziua Recunoștinței, organizată de Macy's, 29 noiembrie 1934. Sursă: William J. Crawford, 2009

Foto 2: Uncle Scrooge, nr. 106, US 9/1964. Sursă: Ariel Dorfman, Armand Mattelart, How to read Donald Duck Imperialist ideology in the Disney comic, Ed. De Valparaiso, 1971

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.