Dinamica socială a graniţelor variabile în spaţiul social european

Maurizio BACH
Publicat în Dilema Veche nr. 162 din 16 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum acţionează deschiderea şi expansiunea graniţelor, odată cu lărgirea Uniunii Europene, asupra constelaţiei istorice de spaţii sociale din statele naţionale? Cum se structurează noul spaţiu european în condiţiile date? În contextul integrării şi lărgirii continue se formează şi o societate europeană supranaţională? Pe scurt: ce înseamnă expansiunea graniţelor pentru formarea societăţii europene, pentru integrarea socială a Europei, în general? Cercetarea sociologică a Europei, din acest punct de vedere, e încă la început. Se poate însă contura deja o problematică proprie a integrării europene, cînd se pune problema modului în care acţionează social. În cazul integrării europene avem de-a face cu un paradox: progresele integrării economice şi politic-instituţionale sînt simultane cu dezintegrarea socială. Dialectica abolirii graniţelor interne şi a întăririi celor exterioare conduce la o adîncire a diferenţelor sociale din acest spaţiu, pe care Uniunea Europeană, ca instituţie dominantă a teritoriului, şi-l construieşte. Nu se formează o burghezie europeană, nici o nouă identitate europeană, nici măcar o nouă civilitate europeană. Chestiunea poporului european şi cea a societăţii europene trebuie rediscutate în relaţie cu problema graniţelor. Căci ele accentuează nu doar conflicte de interese economice, ci şi reprezentări identitare colective. "Este chiar atît de sigur că ceea ce construim este chiar Europa?" - se întreabă filozoful francez Remi Brague. "Oare această construcţie nu e doar o zonă de comerţ liber sau un centru de putere, care nu se defineşte decît prin poziţia sa geografică şi prin denumire, primită Ťcu totul întîmplător, de acest podiş al continentului asiatic?»" (Valéry) E clar că integrarea europeană este la fel de importantă ca abolirea graniţelor. Şi că cel mai mare succes l-a avut Piaţa comună europeană. În spaţiul economic european, bunurile circulă liber şi tranzacţiile frontaliere au costuri reduse. Şi contactele transfrontaliere dintre politicieni, funcţionari şi experţi europeni sînt mai frecvente şi mai intense. O nouă elită "europeană" - cu o legitimitate democratică scăzută - conduce destinul Uniunii, bucurîndu-se de competenţe de legiferare şi de decizie, din ce în ce mai mari. O mare parte a continentului este condusă tehnocratic. Aşa că deocamdată asta construim: o Europă birocratică, un centru de putere economică şi politică. Însă desfiinţarea graniţelor nu se face simţită în toate domeniile. Sistemele economice locale, sistemele de securitate rămîn în continuare prizoniere ale unui semantici tradiţionale privind solidaritatea colectivă. Reperele culturale, identificările colective şi identităţile naţionale sînt şi ele influenţate de această dialectică a abolirii şi întăririi graniţelor. Este remarcabilă forţa cu care ele încă persistă. Legătura de suflet cu propriul stat, cu propria societate, conexiunile locale sînt neîntrerupte şi foarte vii. Sub diferitele straturi ale identităţilor colective, nivelul statului naţional are în continuare o consistenţă aparte. Şi cei cincizeci de ani de unitate europeană nu au putut schimba mare lucru. De aici rezultă că nu trebuie, în nici un caz, să ne imaginăm deschiderea pieţei unice ca pe un fenomen unidimensional, asemănător cu orice fel de proces de anulare a graniţelor. Abolirea graniţelor se produce sectorial şi în mod asincron. De aceea, este util să vedem ce înseamnă conceptual Europa. Şi aici trebuie avute în vedere diferitele spaţii sociale şi socializările teritoriale. Geograful francez J.-F. Drevet (1997) vede "la nouvelle identité européenne" într-o pluralitate de spaţii sociale (territoires), în care coexistă comunităţi etnice şi minorităţi culturale: "Europa regiunilor", piaţa comună, apoi zona de emigraţie europeană sau spaţiul european al drepturilor cetăţeneşti ş.a.m.d. Important e faptul că graniţele acestor structuri nu se prăbuşesc. Dimpotrivă, ele indică o constelaţie complexă de frontiere asimetrice şi excentrice. Ce trebuie să reţinem: dialectica asincronă a abolirii şi întăririi graniţelor, care determină procesul de integrare şi extindere europeană, a produs o nouă constelaţie, mult mai fluidă, de graniţe şi spaţii statale, dominată de relaţiile centru-periferie, interior-exterior. Nu se ştie încă ce urmări va avea reorganizarea social-teritorială a Europei, în privinţa structurilor sociale.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Huiduieli la concertul Coldplay de pe Arena Naţională. Un manelist a cântat in mijlocul concertului. „Mi s-a dus tot cheful” | VIDEO
O apariţie pe cât de neaşteptată, pe atât de neplăcută în timpul concertului trupei britanice de rock Coldplay la primul concert susţinut în România în cadrul turneului „Music of the spheres”.
image
Cine e Babasha și ce spune după momentul de la concertul Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază” VIDEO
Babasha, pe numele său real Vlad Babașa, este originar din Bacău și la ora actuală este foarte popular pe mai multe platforme de streaming audio. Acesta a stârnit controverse după ce a cântat la mult așteptaul concert Coldplay în România, în fața a 50.000 de spectatori.
image
Mărturiile recruților ruși luați prizonieri de război de către ucraineni: „Cu banii ăștia aș trăi regește în Somalia”
Recruți din țări africane și din Asia de Sud care au fost luați prizonieri de război de trupele ucrainene au oferit mărturii despre cum au ajuns să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării, relatează portalul RBC Ucraina.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.