Diferenţele dintre Capitală şi provincie sînt mai intens conturate în România <p> - <i>interviu cu Caroline MAKOVEC</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 185 din 27 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O să fiţi surprinsă, dar Bucureşti este un oraş în care, cîteodată, mi-ar plăcea să nu locuiesc! La început ţi se pare un loc "efervescent", dar după ce ajungi să îl cunoşti, descoperi şi oameni nefericiţi şi destul de "zgîrciţi" social. Asta mă face să îmi fie foarte dor de casă! Felul în care îmi trăiesc viaţa este foarte important pentru mine şi, din păcate, din punct de vedere al calităţii vieţii, Bucureştiul nu prea are ce să ofere. Îmi lipsesc spaţiile verzi, activităţile pe care acasă le făceam în aer liber, mă surprind diferenţele de statut social şi mă întristează faptul că oamenilor bogaţi le lipsesc manierele şi rafinamentul. Nu este un reproş, ci doar o constatare - aşa se întîmplă în majoritatea oraşelor mari. În afară de Bucureşti, ce alte oraşe aţi mai vizitat? Prin ce alte locuri v-aţi mai plimbat? Am fost în Timişoara, în Arad, în Cluj, am vizitat Constanţa, Sinaia şi mi-au plăcut foarte mult. M-am plimbat şi pe "la ţară", poate singurul loc în care am văzut şi am simţit şarmul României autentice - căruţele trase de cai, "bătrînii" satului, îmbrăcaţi în costume populare, păstori cu turme de oi, ţărani prietenoşi şi gata oricînd să te ajute... Din păcate, această imagine idilică nu poate compensa faptul că ţăranii sînt foarte săraci şi vor fi în continuare sărăciţi chiar şi de tinerii care, împinşi de lipsuri, "migrează" la oraş unde posibilităţile materiale sînt mult mai mari. În plimbările de care vorbiţi, aţi avut vreodată sentimentul provincial, senzaţia că deciziile se iau în altă parte şi nu aveţi decît obligaţia de a le împlini? Absolut! Sînt sigură că multe dintre deciziile importante nu aparţin provinciei, ele se iau la nivelul Capitalei. Cred că primarii oraşelor de provincie au mult mai puţină putere de decizie decît politicienii bucureşteni. În România încă mai există diferenţe între Bucureşti şi celelalte oraşe, denumite la modul general provincie. Cum vede un străin aceste diferenţe? ...nu mă surprind deloc pentru că în multe ţări, în cele europene în speţă, pentru că despre ele vorbim, acestea există deopotrivă. Trebuie să recunosc însă că diferenţele dintre Capitală şi celelalte oraşe sînt mult mai intens "conturate" în România decît în alte ţări. În Austria, spre exemplu, şi Viena este percepută drept "centrul ţării", dar cu toate acestea există provincii importante în care puterea politică este măcar vizibilă, dacă nu egală. Comparativ cu Austria şi, poate, cu celelalte ţări europene pe care le-aţi vizitat, aţi avut vreodată sentimentul că România e o provincie? O, da! În multe privinţe, statul român mai are multe de învăţat. Dacă îi priveşti pe oameni la cumpărături, în supermarketuri, în magazine, cînd sînt în vacanţă prin alte ţări, te surprinde viteza cu care aceştia încearcă să compenseze lipsurile din trecut. Românii încearcă să scape de viaţa anostă pe care au trăit-o şi implicit de tot ce presupunea ea, iar acest lucru se traduce printr-o obsesie pentru "nou". Nimic din trecut nu mai este de valoare - numai ce este nou şi foarte nou contează. Din păcate, dorinţa lor de a ieşi în evidenţă, de a se defini ca persoană prin statutul social nu aduce nimic bun sentimentului naţional. Nici viteza nu este un antidot - România are nevoie de timp pentru a se dezvolta. Nu totul trebuie făcut de pe o zi pe alta. Cum arată o provincie în Austria? Pentru mine provincia este o regiune, un oraş în care oamenii sînt încă prizonierii convingerilor din trecut, în care progresul nu este posibil din cauză că oamenii se tem de schimbare. Pot să vă dau un exemplu din sectorul turistic: în Austria încă mai există regiuni în care turiştii din ţările în curs de dezvoltare, din ţările care pentru foarte mult timp nu au fost considerate o prioritate pentru industria turistică austriacă, nu sînt bine primiţi, nu din alt motiv, decît din teama de "nou". Pînă de curînd nu a existat "o cultură" a turistului străin, un lucru vital în stimularea industriei turistice. Din fericire, acest exemplu nu este o regulă general valabilă - mulţi dintre cei care lucrează în turism conştientizează importanţa "pieţelor" noi care, implicit, aduc cu sine şi oportunităţi noi de afaceri. După ce aţi început să lucraţi în România, aţi simţit, faţă de Austria, vreo diferenţă în modul de a lucra al românilor, în felul în care se desfăşoară aici lucrurile? În unele domenii am sesizat multe diferenţe atît în procesul de lucru, cît şi în mentalitatea lucrătorului, a angajatului. Am constatat însă că, odată cu dezvoltarea sectorului educativ, diferenţele dintre ceilalţi cetăţeni europeni şi români sînt din ce în ce mai puţin vizibile. După cum bine ştim cu toţii, în marile companii ale lumii lucrează foarte mulţi români extrem de bine pregătiţi profesional. Cît despre modul în care decurg lucrurile în România, nu pot să spun decît că viteza este ameţitoare! Economia este în continuă creştere, motiv pentru care tot mai multe companii străine sînt interesate să-şi deschidă filiale în Bucureşti şi în alte oraşe din România. Întrebarea mea în acest caz este dacă românii pot ţine pasul... Dacă aţi fi avut de ales între România şi orice altă ţară din Europa, aţi fi optat pentru România? Îmi puneţi o întrebare dificilă! Evident că îmi pot crea în minte imaginea unui oraş ideal în care mi-aş dori să trăiesc. O metropolă foarte bine dezvoltată din punct de vedere educativ, economic etc., dar nu poţi avea totul. Pentru moment, nu îmi doresc să fiu în alt loc. Mă simt bine aici şi îmi plac românii pentru că ştiu să privească viaţa ca pe un imens "spectacol". Acest lucru m-a învăţat să nu iau lucrurile în tragic, o lecţie de viaţă foarte importantă pentru mine. Cu toate acestea însă - trebuie să existe şi un "dar", nu? -, românii ar trebui să înveţe să se implice mai mult în ceea ce fac, în propriile vieţi. În loc să se plîngă de condiţiile aspre sub care au fost nevoiţi să trăiască în trecut şi de situaţia grea pe care o au acum, ar trebui să fie mai motivaţi, mai implicaţi. a consemnat Ruxandra TUDOR

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

dovlecei pane jpeg
Cea mai bună rețetă de dovlecei pane de post cu usturoi și crustă crocantă. Sunt demențiali și îi poți face la cuptor sau la Air Fryer
Dovleceii pane de post sunt o gustare delicioasă, perfectă pentru zilele în care căutăm preparate vegetariene sau vegane. Această rețetă simplă și rapidă, la cuptor sau în air fryer, oferă dovlecei cu o crustă crocantă
lavanda wictionary jpg
Care sunt cele mai frumoase flori de grădină pentru vară. Cum să le îngrijești
Florile de grădină au capacitatea de a transforma orice spațiu exterior prin culorile vii, parfumul lor și frumusețea naturală. Pentru a avea o grădină spectaculoasă pe tot parcursul verii, este important să alegi plante rezistente, cu perioade lungi de înflorire.
sinuciderea lui decebal de pe columna lui traian
Adevărul despre prăbușirea regatului dac. Cum a căzut de fapt Sarmisegetusa în mâinile romanilor și cum a murit regele Decebal
Moartea regelui dac Decebal este povestită exclusiv de romani prin intermediul artei monumentale. Și nici măcar între acestea nu există un consens privind sfârșitul căpeteniei barbare, fiind consemnate două versiuni, una oficială imperială, și una personală.
politisti catuse
Pedeapsa blândă primită de administratorul unui bloc după ce a bătut un vecin care îi ceruse o adeverință
Judecătoria Sectorului 5 București a dat zilele trecute sentința în primă instanță în cazul neobișnuit al administratorului unui bloc din Capitală care a fost judecat pentru purtare abuzivă, după ce a bătut măr un vecin care îi ceruse o adeverință necesară la Primărie.
Patru zodii primesc un mesaj important de la Univers pe 8 martie, foto Shutterstock jpg
Tunelul Turdaș Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (15) JPG
Spectaculosul tunel feroviar din vestul României, construit pe sub rămășițele unui mare oraș preistoric
Cel mai spectaculos tunel feroviar din vestul României străbate o fostă mare așezare neolitică. Tunelul Turdaș se numără printre puținele astfel de construcții feroviare construite în ultimele trei decenii în România.
Olympique Lyon FCSB (Sportpictures) 2 jpg
Justificările înfrângerii lui FCSB cu Lyon: „Am făcut greșeli și ne-au taxat”
FCSB a părăsit competiția europeană, după o dublă înfrângere.
Gisele Bundchen s a ingrasat 20 de kilograme in sarcina, foto Instagam, Pinterest jpg
Gisele Bündchen s-a îngrășat 20 de kilograme în sarcină. Cum și-a propus să revină la formele care au consacrat-o?
Gisele Bündchen, fostul supermodel brazilian în vârstă de 44 de ani, a devenit mamă recent și deja face tot posibilul pentru a-și recăpăta forma fizică. Cum și-a propus fostul supermodel să scape de kilogramele în plus? Un apropiat al vedetei i-a dezvăluit secretele!
tatiana jpg
Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin”
Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. Am vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.