Dictatura de porțelan

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
Dictatura de porțelan jpeg

În România, politica internă, mai ales acea parte vocală, primează. Avem atîtea probleme, încît să fim la curent și cu ceea ce se întîmplă pe plan extern ni se pare un surplus informațional greu de dus. Însă, cînd un eveniment din exterior ne afectează în mod direct, tresărim, ca luați prin surprindere de căderea unui meteorit. Este și cazul Chinei, o țară al cărei nume, anul acesta, din cauza pandemiei, s-a aflat pe buzele tuturor. Dar, din nou, prin informații trunchiate, care au venit ca bucăți dintr-un puzzle enorm pe care de fapt nu-l cunoaștem – iar acest gol informațional sever ne poate transforma în victime ale dezinformării și propagandei, lăsîndu-ne totodată și fără un punct de reper în chiar perceperea problemelor interne.

Bineînțeles, la debutul pandemiei ne-am revoltat pe sistemul dictatorial din China (fără să cunoaștem însă îndeajuns complexitatea acestei dictaturi), dar în aceeași măsură am și picat în admirație la știrea că în China s-a construit un spital în doar cîteva săptămîni – ce oameni, ce disciplină, ce mentalitate (fără să bănuim ce se ascunde în spatele acelei discipline și mentalități).

Căci China e o țară complicată, un melanj între un stat cu ideologie comunistă și structura polițienească aferentă și un soi de capitalism hibrid care îmbină capitalismul de stat cu cel privat, toate fiind asezonate cu filosofia confucianistă. O societate „armonioasă”, termen introdus de fostul președinte, Hu Jintao, care e structurată, de fapt, pe un contract nescris între stat și cetățean: statul asigură prosperitate, iar în schimb cetățeanul nu se bagă în politică.

Un asemenea troc e și proiectul de credit social – urmărirea activităților de zi cu zi ale cetățenilor, de la plata dărilor către stat, amenzi primite în trafic, pînă la monitorizarea căutărilor pe net sau chiar a cumpărăturilor făcute online, cetățeanul primește note, pe baza cărora i se acordă anumite privilegii. În schimb, dacă individul acționează într-un mod pe care sistemul îl consideră nociv (ca, de pildă, să se opună unei exproprieri forțate), aceste puncte scad, individul riscînd să ajungă pe temuta „Listă neagră” – adică limitarea unor drepturi, cum ar fi un credit bancar, cumpărarea unei mașini sau chiar cumpărarea unui bilet de tren sau avion. În plus, dacă ajungi pe lista neagră ești supus oprobriului public – lista fiind publicată pe Internet, cu numele, adresele și pozele oamenilor. Mai mult, în unele zone, dacă suni pe cineva aflat pe lista neagră, vei primi un mesaj care te va înștiința că ești pe cale să contactezi un om aflat în dizgrație. Miza acestui proiect, dincolo de controlul total asupra cetățenilor, este crearea unui om nou, care să se muleze perfect pe profilul dorit de guvernanți.

Iar guvernanții Chinei își doresc multe și nu doar pe plan intern– vorbind doar despre ambițiosul proiect al președintelui Xi Jinping, Noul Drum al Mătăsii, prezentat lumii întregi ca un proiect win-win, deviza fiind „Toți uniți prin Drumul Mătăsii, și toți uniți cu prietenii din lumea întreagă”. Pe de o parte, acest drum a reușit să unească, pentru prima oară, prin infrastructură, China, și a ridicat nivelul de trai al multor zone. Pe de alta, scurtarea drumului, pe cale terestră, are și o componentă politică strategică importantă pentru China: evitarea traseului Mării Chinei și a tensiunilor din zonă, cu Japonia și Filipine. Nemaivorbind că acceptarea acestui proiect, pe scară largă, va fi nu doar acceptarea unei declarații de putere politică și economică a Chinei, dar și un soi de capitulare în fața acestei puteri.

Și ce implică, de fapt, această putere? – este întrebarea de la care a pornit Dosarul de față, o dezbatere amplă asupra problematicii Chinei, la care au participat sinologi, Mugur Zlotea (profesor universitar, traducătorul lui Yu Hua în România) și Șerban Toader (autorul mai multor cărți despre China și cultura chineză), politologul Ioan Stanomir, și cunoscuții jurnaliști Sabina Fati și Cătălin Prisacariu – cărora le mulțumim.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Perez
Sergio Perez câștigă Marele Premiu din Singapore: Cursă nebună pe circuitul din Marina Bay
Weekend de vis pentru pilotul de la Red Bull. În schimb, Max Verstappen a dezamăgit.
Cel puțin 174 de persoane au fost ucise inclusiv polițiști pe stadionul Kanjuruhan din Malang Indonezia după o ciocnire între fanii a două echipe de fotbal indoneziene FOTO EPA EFE  (2) jpg
Peste 170 de morți după ciocniri cu poliția pe un stadion din Indonezia
Potrivit postului de radio Elshinta, printre victime se numără și doi polițiști.
Incendiu la aeroportul de langa Sevastopol in Crimeea FOTO Zerkalo Nedeli jpg
Incendiu pe principalul aeroport folosit de armata rusă în Crimeea VIDEO
Un incendiu a izbucnit sâmbătă pe aerodromul Belbek, lângă orașul Sevastopol, în Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia din martie 2014.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.