Dialogul autentic ┼či virusul discordiei

Publicat în Dilema Veche nr. 224 din 28 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- patru ├«nteb─âri pentr uSmaranda ENACHE - Liga "Pro Europa" a fost prima organiza┼úie nonguvernamental─â de la noi care s-a ocupat de dialogul intercultural, de dezbaterea unor teme care privesc rela┼úiile cu minorit─â┼úile etc. Dup─â at├«┼úia ani, pute┼úi evalua pe scurt modul ├«n care comunic─â rom├ónii cu maghiarii? E mai lesne de evaluat un produs finit dec├«t un proces. ├Än opinia mea, reconcilierea istoric─â rom├óno-maghiar─â este un proces ├«n plin─â desf─â┼čurare, cu lumini ┼či umbre, deopotriv─â. Pragmaticii superficiali se gr─âbesc s─â ├«l considere ├«ncheiat ┼či s─â-l ├«nregistreze la succese. F─âr─â ├«ndoial─â, ├«n multe privin┼úe, acest diagnostic este corect. Rom├ónia ┼či Ungaria s├«nt membre ale aceluia┼či sistem de alian┼úe institu┼úionalizate, particip─â deopotriv─â la construc┼úia european─â ┼či la securitatea euro-atlantic─â. Desf─â┼čoar─â proiecte comune, culturale, militare, de infrastructur─â. Ceea ce m─â nelini┼čte┼čte sau, mai moderat spus, m─â nemul┼úume┼čte este c─â aceste rela┼úii nu s├«nt unele cu caracter special, cum am sperat, nu s-au convertit ├«ntr-un parteneriat strategic, ├«n ciuda acelor summit-uri guvernamentale pe care le-am fi crezut imposibile cu numai c├«┼úiva ani mai devreme. Totu┼či, reconcilierea la nivelul elitelor nu ├«nseamn─â neap─ârat o reconciliere ├«n profunzime, iar eu am uneori impresia c─â apropierea rom├óno-maghiar─â s-a blocat ├«n cancelarii, a fost ├«ndosariat─â ┼či bifat─â ├«nainte de vreme. Reac┼úiile profund viscerale, un anume dispre┼ú reciproc ├«n r├«ndul "maselor", perpetuarea mitologiilor na┼úionale confronta┼úioniste confirm─â faptul c─â, ├«n profunzimea celor dou─â na┼úiuni, suspiciunea reciproc─â a supravie┼úuit ca un virus bine conservat. Nu am reu┼čit gradul de reconciliere atins de tandemul franco-german ┼či "congelarea" reconcilierii noastre nu mi se pare r─âspunsul adecvat. ├Än strategia de politic─â extern─â, nici m─âcar un singur r├«nd nu se refer─â la rela┼úia cu Ungaria! Desigur, exist─â de ambele p─âr┼úi numeroase personalit─â┼úi publice onorabile care nu ├«nceteaz─â s─â ├«ntre┼úin─â un dialog amplu, dar, din p─âcate, sondajele, derivele discursurilor publice, obstruc┼úionismul politic ┼či administrativ contrazic teoria c─â am avea de-a face cu un capitol ├«ncheiat. Publicul maghiar poate fi la curent, citind presa ├«n limba rom├ón─â, cu subiectele dezb─âtute; ├«n schimb, rom├ónii nu ┼čtiu ce se scrie ├«n ziarele ┼či revistele de limba maghiar─â ┼či rateaz─â astfel posibile subiecte interesante. Au fost c├«teva proiecte de publica┼úii bilingve, dar au e┼čuat. Ce se poate face? Dup─â dispari┼úia cvasitotal─â a arhetipului intelectualului rom├ón ardelean, c─âruia ├«i erau familiare limba ┼či cultura maghiar─â, german─â, idi┼č, ├«n rela┼úia dintre elitele noastre s-a instalat o asimetrie izbitoare. ├Än timp ce un intelectual maghiar este la curent cu toate dimensiunile politicii ┼či culturii rom├óne, inclusiv cu sensibilit─â┼úile rom├óne┼čti, majorit─â┼úii cov├«r┼čitoare a celor din elita noastr─â ├«i s├«nt str─âine cultura ┼či limba maghiar─â, ┼či, mai ales, sensibilitatea maghiar─â, imaginea de sine a maghiarilor din Rom├ónia ┼či Ungaria, proiectele lor na┼úionale de viitor. Nu ar fi ├«n sine un lucru grav ┼či nici neobi┼čnuit ├«n regiunea Europei Centrale, unde na┼úiunile vecine se ignor─â cu voluptate, cu at├«t mai mult cu c├«t exist─â mereu intelectuali de anvergur─â care contrazic aceste etichete. Dar, ├«n rela┼úiile dintre na┼úiuni, conteaz─â ┼či propor┼úia, amploarea unei percep┼úii. Ceea ce se poate face ar fi, ca prim pas, s─â constat─âm c─â dup─â entuziasmul solidarit─â┼úii din anii ├ó┬Ç┬Ö90, acest proces de apropiere s-a banalizat ┼či a fost transferat e┼čalonului doi, care ├«l ├«neac─â ├«n birocra┼úie. Nu ar trebui ca, ├«n calitatea noastr─â de rom├óni europeni, s─â toler─âm nici o atitudine public─â agresiv─â fa┼ú─â de maghiari. ├Än loc de aceasta, ridic─âm obosi┼úi din umeri ┼či asist─âm la rev─ârsarea, pe paginile de Internet, ├«n discursul din parlament, la televiziuni, a inep┼úiilor ┼či valurilor de ur─â ┼či intoleran┼ú─â. Democra┼úia a┼čezat─â ne-a aplatizat, ne-a adormit sim┼úurile. ├Än loc s─â ├«ncheiem un proces pe care l-am ├«nceput cu riscuri ┼či d─âruire ├«n anul 1990, toler─âm ca manualele, c├«ntecele din armat─â, predicile, docrinele interesului na┼úional, discursul politic s─â alunece incontrolabil spre zonele confronta┼úionale. Cred c─â trebuie s─â urm─âm modelul reconcilierii istorice franco-germane p├«n─â la cap─ât, s─â sc─âp─âm de balastul mitologiei na┼úionale a secolului al XIX-lea ┼či s─â construim cu maghiarii un parteneriat profund at├«t ├«n Translilvania, c├«t ┼či ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri. Nu ├«n ultimul r├«nd, s─â particip─âm la construc┼úia Europei Centrale, ├«mpreun─â. S├«ntem, cu siguran┼ú─â, departe de tensiunile de la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90, iar felul ├«n care s├«nt protejate drepturile minorit─â┼úii maghiare e dat ca exemplu ├«n Europa. ┼×i totu┼či: nu risc─âm ca toleran┼úa s─â se transforme ├«ntr-un fel de indiferen┼ú─â, at├«ta timp c├«t noi, majoritarii, tr─âim cu impresia c─â "ei" au revistele lor, ┼čcolile lor etc., deci toate problemele s-au rezolvat? Toleran┼úa de acest tip ne-a condus la izolare ┼či indiferen┼ú─â. Nu ascult─âm revendic─ârile maghiarilor, credem c─â democra┼úia ┼či prosperitatea rezolv─â totul. Nu pu┼úine s├«nt conflictele ┼či tensiunile intraeuropene care contrazic acest triumfalism. Nu trebuie s─â privim indiferen┼úi declinul culturii ┼či limbii maghiare din Rom

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.