Destinul ca „necesitate narativă“

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
Destinul ca „necesitate narativă“ jpeg

Orice discurs despre destin implică un anumit sentiment al „ne­cesității“: ceea ce se întîmplă trebuia să se întîmple sau, din alt unghi, ceea ce trebuie să se întîmple chiar se întîmplă. Ar rezulta că tot ce se întîmplă e, într-un fel sau altul, necesar. Ideea displace profund naturilor „liberale“, luminate, marcate de spirit științific. Din punctul lor de vedere, tot ce se întîmplă are o cauză, iar această cauză e decelabilă rațional. Urmează distincții inteligente între fatalism (superstițios) și determinism (natural), analize ale diverselor tipuri de cauzalitate (cauze „principale“, declanșatoare, pe de o parte, cauze co-laterale, care nu inițiază, ci doar favorizează, pe de alta), dispute despre locul liberului-arbitru în acțiunile noastre de zi cu zi, intervenții teologale despre Providență ca versiune „corectă“ a destinului (ceea ce se întîmplă este conlucrarea dintre voia lui Dumnezeu și libertatea umană) etc.

Dar pînă și firile „rezonabile“ se trezesc uneori invocînd, mai mult sau mai puțin articulat, tema destinului. Robert C. Solomon, fost profesor la Universitatea din Austin, Texas, rezumă astfel această situație: „Pasibile în mod special să provoace reflecții despre soartă sînt momentele cu aspect definitiv ale vieții: nașterea, căsătoria, copiii, falimentul, izbucnirea războiului, catastrofele naturale și, bineînțeles, moartea. Cu totul fascinante sînt și unele – aparent nesemnificative – întîlniri, coincidențe, derapaje și confuzii care, retrospectiv, se dovedesc sursă a unor importante consecințe. (…) Soarta, fatalitatea apar ca răspuns cînd sîntem copleșiți de întrebări de tipul: De ce eu? De ce, dintre toți, tocmai asupra noastră a căzut această povară?“ Se poate răspunde unor asemenea întrebări? Deocamdată, să admitem că ele circumscriu un teritoriu al necunoscutului, dacă nu chiar al de-necunoscutului. Nu știm, întotdeauna, de ce pățim ce pățim. Dar ca să ne apropiem de sfera destinului, trebuie, totuși, să ne grăbim cu o precizare: ceea ce ni se cere este să asumăm „neștiutul“ nu ca pe o determinare opacă, nu ca pe o nebuloasă inconturnabilă, ci ca pe un stimulent care ne provoacă, ne ține atenți, ne cuplează, cutremurător, la mister… Ieșim, astfel, din terminologia „cauzalității“, a libertății frustrate și evoluăm spre o altă accepție a destinului: destinul ca structură (inevidentă), ca temei „logic“ al vieții individuale, ca simptom de coerență al oricărei biografii, privite în ansamblul ei. În felul acesta, tema destinului nu se mai suprapune cu tema predeterminării, ci cu tema deschiderii spre sens. A aborda problema destinului e a te întreba asupra ordinii interne a vieții proprii. Așadar, nu „fatalism“ la îndemînă, ci interogativitate. Nu blocaj al libertății personale, ci aproximare a limitelor ei firești (sau suprafirești…).

Cu alte cuvinte, „necesitatea“ despre care ne vorbește destinul nu e una cauzală (destinul ca înlănțuire „fatală“ de condiționări convergente), ci, cu un termen pe care îl propune același profesor texan (mort subit, pe aeroportul din Zürich, unde trebuia să schimbe avionul), o „necesitate narativă“. E vorba de o încercare de a gîndi parcursul unei vieți în analogie cu desfășurarea unui roman, cu „intriga“ lui, cu „compoziția“ oricărui spectacol. Ansamblul are, fie că ne dăm seama sau nu, rotunjimea unei „povești“ bine conduse, a unei „țesături“ bine cusute. Robert Solomon invocă imaginea nietzscheană a vieții trăite ca operă de artă. Nu e vorba de vreun edulcorat estetism, ci de sentimentul statornic că ești „agentul“ și „pacientul“ unui traseu „organizat“ armonic, „compus“ după o regulă internă consecventă, chiar dacă include răsturnări neașteptate de situație, salturi greu sistematizabile, subtile asocieri de divergențe, prăbușiri „nedrepte“, oferte, perplexități, capcane, iluzii și euforii.

Destinul e, prin urmare, „literatura“ subiacentă a vieții noastre, „regia“ ei ascunsă. Nu predeterminare, nu teleghidaj orb, nu „conspirație“ dușmănoasă împotriva libertății noastre, ci felul în care sîntem „povestiți“, nu „de o străină gură“, ci, poate, de marele povestitor care a inventat povestea întregii lumi.

Foto: Hoa Nguyen, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Cartoful dulce violet sau mov ori purpuriu sau batata Foto bluezones com jpg
Secretul longevității din Zonele Albastre: Cartoful dulce violet, superalimentul centenarilor japonezi, prezent și în România
Află cum cartoful dulce violet din Zonele Albastre sprijină longevitatea și sănătatea inimii. Descoperă beneficiile antioxidanților și fibrelor din batata, superalimentul japonezilor centenari.
Brexit FOTO Shutterstock
23 iunie: Ziua când Regatul Unit a spus adio Uniunii Europene
Se împlinesc 9 ani de când Marea Britanie a spus adio UE. Tot pe 23 iunie 1834 s-a născut omul politic Alexandru Odobescu, iar în aceeași zi, dar în anul 1972, s-a născut actrița americană Selma Blair.
planta apa jpeg
Flori de apartament care cresc doar în apă. N-au nevoie de pic de pământ și arată spectaculos
Ca regulă generală, primul lucru de care veți avea nevoie pentru a putea crește o plantă este pământ. Indiferent dacă este vorba despre o curte sau doar o simplă glastră, pământul rămâne o necesitate atunci când doriți să aduceți în casă o nouă floare.
Satul Gârbova din Alba Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (33) JPG
Povestea tulburătoare a sașilor din Transilvania. Cum s-au destrămat comunitățile vechi de peste opt secole
Aproape 800.000 de germani trăiau în România interbelică, majoritatea fiind sași ai căror strămoși s-au stabilit în Transilvania încă din secolul al XII-lea. Numărul lor s-a diminuat drastic în a doua jumătate a secolului trecut, iar numeroase așezări săsești au fost părăsite de aceștia.
Centru de date server informatii hol baze de date FOTO Shutterstock
România poate fi noul pol regional pentru centre de date. Terenuri ieftine și IT-iști bine pregătiți
Piața centrelor de date din România este dominată de operatori locali cu o dimensiune relativ mică a facilităților, cu doar 59 de astfel de unități, specialiștii subliniind însă cât de mare este potențialul având în vedere avantajele țării noastre în acest domeniu.
Banner Ramona de la Clejani
Ele sunt nepoatele de nota 10 ale lui Ioniță de la Clejani! Ce îi reproșează Ramona Manole, fiica renegată: „Compune pentru nepoții lui nevastă-sa!”
Ele sunt nepoatele lui Ioniță de la Clejani de nota 10! Ce îi reproșează Ramona Manole, fiica renegată: „Nu le-a dăruit măcar o bomboană. Se ocupă de nepoții lui nevastă-sa!”
Suplimentele proteice nu sunt doar pentru sportivi ci și pentru persoanele în vârstă pentru a combate pierderea musculară Colaj DMS
7 semne că nu mănânci suficiente proteine. Cum îți sabotează sănătatea și energia, potrivit experților
Simți mereu oboseală, foame sau dificultăți de concentrare? Află acum cele 7 semne că nu consumi suficiente proteine și cum îți distrug ele sănătatea fără să știi!
casa și bloc jpg
Unde e mai bine? La casă sau la bloc - avantaje și dezavantaje
Românii care își doresc să facă o schimbare și să se mute de la casă la bloc, sau, de la bloc la casă, trebuie să știe că schimbarea este mult mai complexă decât pare la prima vedere.
Mănăstirea Frăsinei din Muereasca Vâlcea Athosul românesc Foto Daciana Stoica jpg
Când se citește Acatistul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și de ce este atât de puternic: minuni și har
Descoperă importanța unică a Sfântului Ioan Botezătorul în calendarul ortodox, când și de ce se citește Acatistul Nașterii sale, puterea rugăciunii și minunile care îi sunt atribuite.