Despre vinov─â╚Ťia la rom├óni. O scurt─â analiz─â psihologic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 859 din 24 - 30 septembrie 2020
Despre vinov─â╚Ťia la rom├óni  O scurt─â analiz─â psihologic─â jpeg

I. Introducere

Psihologia de sim╚Ť comun a elaborat ÔÇ×teoriiÔÇŁ despre emo╚Ťiile umane, printre care ╚Öi vinov─â╚Ťia (guilt). ├Äntr-adev─âr, oamenii nu au a╚Öteptat s─â apar─â o ╚Ötiin╚Ť─â a psihologiei pentru a ├«ncerca s─â-╚Öi ├«n╚Ťeleag─â propriile emo╚Ťii, ci s-au comportat ca ÔÇ×protopsihologiÔÇŁ.

Dac─â la nivel de individ ╚Öi de grup psihologia ╚Ötiin╚Ťific─â nu a avut o contrapondere semnificativ─â ├«n psihologia de sim╚Ť comun, la nivel interpersonal psihologia ╚Ötiin╚Ťific─â s-a confruntat cu acest ÔÇ×corpus de cunoa╚ÖtereÔÇŁ de sim╚Ť comun. Spun ÔÇ×s-a confruntatÔÇŁ deoarece, adesea, psihologia ╚Ötiin╚Ťific─â a avut de luptat ca s─â schimbe pseudocunoa╚Öterea generat─â de psihologia de sim╚Ť comun, generat─â adesea prin observa╚Ťii nesistematice, experimente necontrolate (experien╚Ťe), generaliz─âri excesive ╚Öi intui╚Ťii neverificate etc. F─âr─â a intra ├«n detalii, dau un simplu exemplu ├«n acest context. Astfel, ├«n psihologia de sim╚Ť comun ni se pare absolut normal c─â evenimentele de via╚Ť─â ne genereaz─â emo╚Ťiile: de exemplu, ÔÇ×S├«nt trist pentru c─â am c─âzut la examenÔÇť; ÔÇ×├Ämi este team─â pentru c─â am un examen dificilÔÇŁ; ÔÇ×M─â simt vinovat, deoarece l-am ├«n╚ÖelatÔÇŁ etc. Psihologia ╚Ötiin╚Ťific─â schimb─â paradigmele valid├«nd ╚Ötiin╚Ťific ÔÇô dincolo de intui╚Ťiile anterioare ale unor g├«nditori ÔÇô c─â nu evenimentul ne influen╚Ťeaz─â, ci modul ├«n care ├«l interpret─âm. Altfel spus, nu ne sim╚Ťim vinova╚Ťi pentru c─â ÔÇ×l-am ├«n╚ÖelatÔÇŁ, ci pentru c─â interpret─âm/g├«ndim ├«ntr-un anumit fel asupra faptului c─â ÔÇ×l-am ├«n╚ÖelatÔÇŁ. Schimbarea nu este doar una de limbaj, ci una conceptual─â, cu implica╚Ťii majore ├«n schimb─ârile afectiv-cognitiv-comportamentale. ├Äntr-adev─âr, dac─â ├«n╚Ťelegem c─â schimb├«nd ├«n╚Ťelegerea cognitiv─â a situa╚Ťiilor de via╚Ť─â putem schimba emo╚Ťiile ╚Öi comportamentele pe care le avem, reu╚Öim s─â devenim indivizi mai autonomi, cu o autoreglare afectiv-cognitiv-comportamental─â mai bun─â.

II. Vinov─â╚Ťia. Fundamente

╚śi ├«n cazul vinov─â╚Ťiei psihologia ╚Ötiin╚Ťific─â a trebui s─â o ia temeinic, at├«t conceptual, c├«t ╚Öi empiric (╚Ötiin╚Ťific).

Astfel, ├«n principiu, definim vinov─â╚Ťia ca o emo╚Ťie negativ─â care apare ├«n situa╚Ťiile ├«n care ne viol─âm un cod etic/moral internalizat (poate ╚Öi personalizat). Dac─â codul etic este formulat ira╚Ťional, ├«n termeni absoluti╚Öti/rigizi (de exemplu, ÔÇ×Trebuie cu necesitate s─âÔÇŽÔÇŁ; ÔÇ×Nu pot concepe altfelÔÇŁ), violarea lui va fi adesea acompaniat─â de o evaluare global─â negativ─â (de exemplu, ÔÇ×Eu s├«nt defect/slabÔÇŁ), ceea ce va duce la emo╚Ťii negative intense ╚Öi la comportamente defensive/evitative; este ceea ce numim vinov─â╚Ťie disfunc╚Ťional─â. Dac─â ├«ns─â codul etic este formulat ra╚Ťional, flexibil (de exemplu, ÔÇ×Dac─â vreau s─â fiu un bun cre╚Ötin, atunci trebuie cu necesitate s─âÔÇŽÔÇť), violarea lui va fi ├«nso╚Ťit─â de o evaluare contextual─â a comportamentului problematic, ceea ce va duce la emo╚Ťii negative moderate ╚Öi la comportamente corective/reparative; este ceea ce numim vinov─â╚Ťie func╚Ťional─â (regret/p─ârere de r─âu).

De╚Öi, uneori, la nivelul sim╚Ťului comun nu se fac diferen╚Ťe importante ├«ntre emo╚Ťii, noi trebuie s─â facem aici cel pu╚Ťin o diferen╚Ť─â clar─â ├«ntre vinov─â╚Ťie ╚Öi ru╚Öine, ru╚Öinea fiind asociat─â nu at├«t cu tema viol─ârii unui cod etic personal, ci mai ales cu o sl─âbiciune personal─â devenit─â public─â. Uneori, atunci c├«nd codul include dep─â╚Öirea/ascunderea unei posibile sl─âbiciuni, ru╚Öinea ╚Öi vinov─â╚Ťia disfunc╚Ťional─â se ├«ntrep─âtrund.

├Än general, vinov─â╚Ťia nu este v─âzut─â ca una dintre emo╚Ťiile primare/de baz─â ÔÇô cum s├«nt frica/triste╚Ťea/furia/dezgustul/surpriza/fericirea etc. ÔÇô, ci ca o emo╚Ťie mai complex─â ╚Öi variabil─â psihocultural.

III. O analiz─â a componentei psihoculturale a vinov─â╚Ťiei

Studiile de specialitate dedicate impactului psihocultural asupra vinov─â╚Ťiei au generat, aparent, rezultate mixte. Simplu spus, prin impact psihocultural ├«n╚Ťeleg atribute psihologice agregate la nivel de ╚Ťar─â, care intr─â ├«n ansamblul de valori, norme ╚Öi axiome sociale.

La o analiz─â atent─â se observ─â ├«ns─â c─â rezultatele mixte s├«nt cauzate mai ales de diferen╚Ťe de opera╚Ťionalizare a constructelor ╚Öi de metodologia folosit─â, nu at├«t de inconsisten╚Ťele conceptuale. Astfel, tendin╚Ťa psihocultural─â general─â este de a asocia ÔÇ×concentrarea puteriiÔÇŁ cu vinov─â╚Ťia disfunc╚Ťional─â, iar ÔÇ×descentralizarea puteriiÔÇŁ cu vinov─â╚Ťia func╚Ťional─â. ├Äntr-o formulare simplificat─â, prin concentrarea puterii ├«n╚Ťelegem societ─â╚Ťile ├«n care pu╚Ťini membri ├«i conduc pe cei mul╚Ťi, ap─âr├«nd astfel o distan╚Ťare mare fa╚Ť─â de putere ÔÇô ├«n termeni de influen╚Ť─â/participare; la cel─âlalt pol, descentralizarea puterii este definit─â prin distan╚Ťa mic─â fa╚Ť─â de putere, aceasta fiind distribuit─â ├«n mai multe zone care se controleaz─â reciproc, pentru a nu ap─ârea abuzul de putere. Exist─â o asociere pozitiv─â puternic─â ├«ntre colectivismul definit de psihologul olandez G.H. Hofstede (ca exemplu, generaliz├«nd ╚Öi simplific├«nd, ├«ntr-o structur─â colectivist─â grupul este mai important dec├«t individul) ╚Öi concentrarea puterii. Alte formule de colectivism pot fi g├«ndite ╚Öi mai ÔÇ×orizontalÔÇŁ, cu o putere descentralizat─â (de╚Öi astfel de societ─â╚Ťii s├«nt mai rare ast─âzi).

Rom├ónia are unul din cele mai mari scoruri de concentrarea a puterii dintre ╚Ť─ârile Uniunii Europene, ceea ce creeaz─â contextul pentru exprimarea vinov─â╚Ťiei mai ales ├«n forma ei disfunc╚Ťional─â. Ceea ce poate s─â ├«nsemne dou─â lucruri:

1) Tendin╚Ťa celor care gre╚Öesc de a deveni defensivi, f─âr─â a-╚Öi asuma astfel responsabilitatea propriului comportament ╚Öi apoi comportamentele reparatorii. Astfel, se ascund gre╚Öelile ╚Öi/sau se proiecteaz─â psihologic asupra altora.

2) Tendin╚Ťa celor care observ─â gre╚Öelile altora de a pedepsi global omul, nu comportamentul s─âu, lucru amplificat de alte atribute psihoculturale la nivel de ╚Ťar─â, precum ne├«ncrederea interpersonal─â ridicat─â, cinism ╚Öi de scorul sc─âzut de indulgen╚Ť─â.

Tendin╚Ťele descrise la punctele 1 ╚Öi 2 intr─â ├«ntr-un joc psihologic interesant. Astfel, ╚Ötiind c─â societatea este una critic─â, care v├«neaz─â ╚Öi pedepse╚Öte omul care gre╚Öe╚Öte, nu gre╚Öeala, oamenii evit─â adesea s─â-╚Öi asume gre╚Öelile ╚Öi comportamentele reparatorii. Aceast─â atitudine defensiv─â este perceput─â de ceilal╚Ťi ca arogan╚Ť─â sau fric─â, ceea ce ├«ncurajeaz─â tendin╚Ťele punitive. Se intr─â astfel ├«ntr-un cerc vicios, ├«n care cauza ╚Öi efectul ├«╚Öi schimb─â rolul, poten╚Ť├«ndu-se reciproc. Ajungem s─â fim o societate ├«n care (a) oamenii nu au curajul s─â-╚Öi asume gre╚Öeala ÔÇô ceea ce se traduce fie prin nimeni nu gre╚Öe╚Öte, fie prin to╚Ťi gre╚Öim ├«n egal─â m─âsur─â ÔÇô ╚Öi ├«n care (b) un comportament gre╚Öit te condamn─â ca om, adesea, pe via╚Ť─â, f─âr─â ╚Öansa de reabilitare (o astfel de intransigen╚Ť─â nu l-ar l─âsa nici pe Sf. Pavel s─â fie cre╚Ötin ÔÇô care, probabil, ar fi ridicat ╚Öi piatra!).

IV. Concluzii ╚Öi discu╚Ťii

Vinov─â╚Ťia este o emo╚Ťie complex─â, cu influen╚Ťe psihoculturale. Eu cred c─â unele caracteristici psihoculturale ale ╚Ť─ârii favorizeaz─â cu prec─âdere o form─â de vinov─â╚Ťie disfunc╚Ťional─â, care nu este compatibil─â cu responsabilitatea ╚Öi cu comportamentele reparatorii. Adaug ├«ns─â c─â vinov─â╚Ťia la rom├óni se exprim─â mai ales ├«ntr-o form─â disfunc╚Ťional─â nu pentru c─â avem un scor crescut de ira╚Ťionalitate, ci pentru c─â avem un scor mai sc─âzut de ra╚Ťionalitate, care nu angreneaz─â ╚Öi o vinov─â╚Ťie func╚Ťional─â. ├Äntr-adev─âr, a╚Öa cum spuneam ├«n David* (2015, p. 218): ÔÇ×ÔÇŽira┼úionalitatea mai mic─â nu duce ├«n cazul rom├ónilor la o ra┼úionalitate mai mare. Glos├«nd metaforic, aceste concluzii s├«nt perfect congruente cu mitul mioritic rom├ónesc, unde acceptarea necondi┼úionat─â a destinului nu este o acceptare necondi┼úionat─â ra┼úional─â (de exemplu, ┬źFac tot ceea ce depinde de mine ca s─â scap, dar accept c─â s-ar putea s─â nu reu┼česc ┼či ar fi bine s─â m─â preg─âtesc pentru asta┬╗), ci una ce pare s─â exprime mai degrab─â lipsa de dorin┼ú─â/resemnarea (de exemplu, ┬źAccept necondi┼úionat ceea ce se ├«nt├«mpl─â┬╗)ÔÇŁ.

--------

* David, D., Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Editura Polirom, Iași (2015).

Daniel David este profesor la Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇŁ din Cluj-Napoca, profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA ╚Öi pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei Psihologilor din Rom├ónia. A publicat, printre altele, Psihologia poporului rom├ón. Profilul psihologic al rom├ónilor ├«ntr-o monografie cognitiv-experimental─â, Editura Polirom, 2015.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.