Despre vinov─â╚Ťia ascuns─â a statului infla╚Ťionist

Publicat în Dilema Veche nr. 859 din 24 - 30 septembrie 2020
Despre vinov─â╚Ťia ascuns─â a statului infla╚Ťionist jpeg

├Än teoria economic─â, lupta pentru ├«mp─âr╚Ťirea rezultatelor muncii este o problem─â rezolvat─â. Ne-am obi╚Önuit s─â spunem c─â fiecare prime╚Öte dup─â meritele sale. ├Än realitate, ├«ns─â, lucrurile s├«nt infinit mai complicate. B─ât─âlia pentru reparti╚Ťie este una real─â, care devine cu adev─ârat complicat─â atunci c├«nd statul ├«╚Öi abandoneaz─â rolul de arbitru ╚Öi intr─â ├«n joc. Infla╚Ťia este o surs─â de venituri ╚Öi pentru stat ╚Öi este semnul c─â statul uzeaz─â de puterea sa pentru a-╚Öi finan╚Ťa cheltuielile ├«n mod neligitim ╚Öi imoral.

Pentru c─â statul este primul gestionar al banilor ╚Öi primul paznic al s─ân─ât─â╚Ťii lor, infla╚Ťia ne semnaleaz─â c─â este vorba despre vinov─â╚Ťie ╚Öi despre neasumarea sa. Pentru c─â niciodat─â un oficial nu va recunoa╚Öte c─â birocra╚Ťia pe care o reprezint─â este vinovat─â de acest furt calificat pe care ├«l prilejuie╚Öte infla╚Ťia. Banii s├«nt emi╚Öi de c─âtre autoritatea statal─â, chiar dac─â acest lucru se produce azi printr-un organism independent care este banca central─â. Din acest punct de vedere, ei s├«nt valoare la dispozi╚Ťia de╚Ťin─âtorilor lor, valoare care poate fi mobilizat─â oric├«nd, pus─â ├«n pia╚Ť─â, prin achizi╚Ťia de m─ârfuri ╚Öi servicii. Practic, de╚Ťin─âtorii de moned─â au la dispozi╚Ťie o crean╚Ť─â pe care o folosesc atunci c├«nd consider─â necesar. Infla╚Ťia, ├«ns─â, permite statului s─â intervin─â ╚Öi s─â perturbe ├«n favoarea sa acest proces de realizare a func╚Ťiilor banilor. Statul, prin infla╚Ťie, fur─â o parte din aceast─â valoare, lipsind-o de recunoa╚Ötere. ├Än acest fel, infla╚Ťia, al─âturi de impozitare ╚Öi ├«ndatorare, devine o modalitate prin care statul ├«╚Öi poate asigura resursele.

Prin infla╚Ťie, ├«n mod inevitabil, se pierde valoare de c─âtre cei care de╚Ťin moned─â, indiferent de forma de╚Ťinerilor. ├Än perioadele de infla╚Ťie apare, din acest motiv al pierderilor de valoare, fenomenul de ÔÇ×fug─â de moned─âÔÇŁ. ├Än contemporaneitate, statele stabile ╚Öi dezvoltate economic nu mai practic─â impozitarea prin infla╚Ťie, tocmai prin declararea acesteia ca inamicul public num─ârul unu ╚Öi combaterea sa cu insisten╚Ť─â. Din acest motiv, asist─âm la o recunoa╚Ötere ╚Öi un nou respect fa╚Ť─â de moneda lor na╚Ťional─â. ├Än schimb, statele instabile, slabe, practic─â ├«n continuare infla╚Ťia ca o modalitate de impozitare ╚Öi prelevare de venituri.

Impozitarea prin infla╚Ťie este cea mai ieftin─â ╚Öi mai la ├«ndem├«n─â metod─â prin care statul ├«i deposedeaz─â de avere pe cet─â╚Ťenii s─âi. Se ├«nt├«mpl─â asta f─âr─â s─â-i avertizeze, ├«n mod t─âcut, insidios. Toat─â lumea pierde valoarea ├«n vremurile de infla╚Ťie ╚Öi numai unii se pot ap─âra, pot recupera aceste pierderi de valoare. Totul depinde de pozi╚Ťia fiec─âruia ├«n mecanismul social. De exemplu, ├«n ultima vreme, ├«n Rom├ónia, pensiile ╚Öi salariile au crescut cu c├«teva procente, iar indemniza╚Ťiile parlamentarilor au crescut de c├«teva ori. Taxarea prin infla╚Ťie ofer─â iluzii celui taxat. Din aceast─â cauz─â este extrem de periculoas─â ╚Öi chiar populist─â. Iluzia de╚Ťin─âtorilor de bani este aceea c─â au bani mai mul╚Ťi, dar de fapt puterea de cump─ârare a acestor bani scade vertiginos. Prin infla╚Ťie s├«ntem ├«n╚Öela╚Ťi ╚Öi pentru c─â aceast─â taxare, de╚Öi poate ajunge la dimensiuni uria╚Öe, nu este recunoascut─â oficial, nu este aprobat─â de c─âtre guvern sau Parlament. Pur ╚Öi simplu, s├«ntem impozita╚Ťi f─âr─â a ni se spune c─â se ├«nt├«mpl─â acest lucru. Infla╚Ťia produce, din acest punct de vedere, un fel de seduc╚Ťie ├«n╚Öel─âtoare. Ne face cu ochiul, pur ╚Öi simplu, ├«n timp ce ne minte. De foarte multe ori, din pricina iluziei prosperit─â╚Ťii, oamenii ajung s─â iubeasc─â aceast─â situa╚Ťie de instabilitate.

O alt─â problem─â este aceea c─â infla╚Ťia altereaz─â calitatea colect─ârii celorlalte taxe. ╚śi din acest motiv, impozitarea prin infla╚Ťie este o m─âsur─â toxic─â ╚Öi chiar imoral─â. Infla╚Ťia nu numai c─â face ca valoarea real─â a celorlalte impozite s─â scad─â, dar ofer─â ╚Öi iluzia cre╚Öterii veniturilor la bugetul de stat. Ca ╚Öi ├«n cazul persoanelor fizice sau juridice, statul opereaz─â cu iluzii, cu sume volatile, lipsite de valoare ╚Öi relevan╚Ť─â economic─â.

J.M. Keynes a vorbit, la r├«ndul s─âu, despre infla╚Ťie ╚Öi despre modul ├«n care acest fenomen ac╚Ťioneaz─â ca un impozit t─âcut ╚Öi periculos. Pentru c─â prin infla╚Ťie se impoziteaz─â f─âr─â ca impozitarea s─â fie oficial─â, declarat─â. Keynes arat─â: ÔÇ×Printr-un continuu proces de infla╚Ťie, guvernele pot confisca, ├«n tain─â ╚Öi neobservat, o important─â parte a averii cet─â╚Ťenilor lor. Prin aceast─â metod─â, acestea nu doar confisc─â, ci confisc─â ├«n mod arbitrar; ╚Öi ├«n vreme ce acest proces ├«i s─âr─âce╚Öte pe foarte mul╚Ťi, pe unii ├«i ├«mbog─â╚Ťe╚Öte. (ÔÇŽ) Cei c─ârora acest sistem le aduce bani pica╚Ťi din cerÔÇŽ devin ÔÇ×profitoriÔÇŁ ce ajung ╚Ťinta urii burgheziei, pe care infla╚Ťia a s─âr─âcit-o la fel ca pe proletariat. Pe m─âsur─â ce infla╚Ťia continu─âÔÇŽ toate rela╚Ťiile permanente dintre debitori ╚Öi creditori, care formeaz─â fundamentul capitalismului, ajung s─â fie at├«t de tulburate, ├«nc├«t nu mai au nici un sensÔÇŁ (apud Niall Ferguson, Ascensiunea banilor. O istorie financiar─â a lumii, Editura Polirom, Ia╚Öi, p. 70).

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.