Despre vinovăția ascunsă a statului inflaționist

Publicat în Dilema Veche nr. 859 din 24 - 30 septembrie 2020
Despre vinovăția ascunsă a statului inflaționist jpeg

În teoria economică, lupta pentru împărțirea rezultatelor muncii este o problemă rezolvată. Ne-am obișnuit să spunem că fiecare primește după meritele sale. În realitate, însă, lucrurile sînt infinit mai complicate. Bătălia pentru repartiție este una reală, care devine cu adevărat complicată atunci cînd statul își abandonează rolul de arbitru și intră în joc. Inflația este o sursă de venituri și pentru stat și este semnul că statul uzează de puterea sa pentru a-și finanța cheltuielile în mod neligitim și imoral.

Pentru că statul este primul gestionar al banilor și primul paznic al sănătății lor, inflația ne semnalează că este vorba despre vinovăție și despre neasumarea sa. Pentru că niciodată un oficial nu va recunoaște că birocrația pe care o reprezintă este vinovată de acest furt calificat pe care îl prilejuiește inflația. Banii sînt emiși de către autoritatea statală, chiar dacă acest lucru se produce azi printr-un organism independent care este banca centrală. Din acest punct de vedere, ei sînt valoare la dispoziția deținătorilor lor, valoare care poate fi mobilizată oricînd, pusă în piață, prin achiziția de mărfuri și servicii. Practic, deținătorii de monedă au la dispoziție o creanță pe care o folosesc atunci cînd consideră necesar. Inflația, însă, permite statului să intervină și să perturbe în favoarea sa acest proces de realizare a funcțiilor banilor. Statul, prin inflație, fură o parte din această valoare, lipsind-o de recunoaștere. În acest fel, inflația, alături de impozitare și îndatorare, devine o modalitate prin care statul își poate asigura resursele.

Prin inflație, în mod inevitabil, se pierde valoare de către cei care dețin monedă, indiferent de forma deținerilor. În perioadele de inflație apare, din acest motiv al pierderilor de valoare, fenomenul de „fugă de monedă”. În contemporaneitate, statele stabile și dezvoltate economic nu mai practică impozitarea prin inflație, tocmai prin declararea acesteia ca inamicul public numărul unu și combaterea sa cu insistență. Din acest motiv, asistăm la o recunoaștere și un nou respect față de moneda lor națională. În schimb, statele instabile, slabe, practică în continuare inflația ca o modalitate de impozitare și prelevare de venituri.

Impozitarea prin inflație este cea mai ieftină și mai la îndemînă metodă prin care statul îi deposedează de avere pe cetățenii săi. Se întîmplă asta fără să-i avertizeze, în mod tăcut, insidios. Toată lumea pierde valoarea în vremurile de inflație și numai unii se pot apăra, pot recupera aceste pierderi de valoare. Totul depinde de poziția fiecăruia în mecanismul social. De exemplu, în ultima vreme, în România, pensiile și salariile au crescut cu cîteva procente, iar indemnizațiile parlamentarilor au crescut de cîteva ori. Taxarea prin inflație oferă iluzii celui taxat. Din această cauză este extrem de periculoasă și chiar populistă. Iluzia deținătorilor de bani este aceea că au bani mai mulți, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor bani scade vertiginos. Prin inflație sîntem înșelați și pentru că această taxare, deși poate ajunge la dimensiuni uriașe, nu este recunoascută oficial, nu este aprobată de către guvern sau Parlament. Pur și simplu, sîntem impozitați fără a ni se spune că se întîmplă acest lucru. Inflația produce, din acest punct de vedere, un fel de seducție înșelătoare. Ne face cu ochiul, pur și simplu, în timp ce ne minte. De foarte multe ori, din pricina iluziei prosperității, oamenii ajung să iubească această situație de instabilitate.

O altă problemă este aceea că inflația alterează calitatea colectării celorlalte taxe. Și din acest motiv, impozitarea prin inflație este o măsură toxică și chiar imorală. Inflația nu numai că face ca valoarea reală a celorlalte impozite să scadă, dar oferă și iluzia creșterii veniturilor la bugetul de stat. Ca și în cazul persoanelor fizice sau juridice, statul operează cu iluzii, cu sume volatile, lipsite de valoare și relevanță economică.

J.M. Keynes a vorbit, la rîndul său, despre inflație și despre modul în care acest fenomen acționează ca un impozit tăcut și periculos. Pentru că prin inflație se impozitează fără ca impozitarea să fie oficială, declarată. Keynes arată: „Printr-un continuu proces de inflație, guvernele pot confisca, în taină și neobservat, o importantă parte a averii cetățenilor lor. Prin această metodă, acestea nu doar confiscă, ci confiscă în mod arbitrar; și în vreme ce acest proces îi sărăcește pe foarte mulți, pe unii îi îmbogățește. (…) Cei cărora acest sistem le aduce bani picați din cer… devin „profitori” ce ajung ținta urii burgheziei, pe care inflația a sărăcit-o la fel ca pe proletariat. Pe măsură ce inflația continuă… toate relațiile permanente dintre debitori și creditori, care formează fundamentul capitalismului, ajung să fie atît de tulburate, încît nu mai au nici un sens” (apud Niall Ferguson, Ascensiunea banilor. O istorie financiară a lumii, Editura Polirom, Iași, p. 70).

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflecții despre construcția socială postdecembristă, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.