Despre vinov─â╚Ťia ascuns─â a statului infla╚Ťionist

Publicat în Dilema Veche nr. 859 din 24 - 30 septembrie 2020
Despre vinov─â╚Ťia ascuns─â a statului infla╚Ťionist jpeg

├Än teoria economic─â, lupta pentru ├«mp─âr╚Ťirea rezultatelor muncii este o problem─â rezolvat─â. Ne-am obi╚Önuit s─â spunem c─â fiecare prime╚Öte dup─â meritele sale. ├Än realitate, ├«ns─â, lucrurile s├«nt infinit mai complicate. B─ât─âlia pentru reparti╚Ťie este una real─â, care devine cu adev─ârat complicat─â atunci c├«nd statul ├«╚Öi abandoneaz─â rolul de arbitru ╚Öi intr─â ├«n joc. Infla╚Ťia este o surs─â de venituri ╚Öi pentru stat ╚Öi este semnul c─â statul uzeaz─â de puterea sa pentru a-╚Öi finan╚Ťa cheltuielile ├«n mod neligitim ╚Öi imoral.

Pentru c─â statul este primul gestionar al banilor ╚Öi primul paznic al s─ân─ât─â╚Ťii lor, infla╚Ťia ne semnaleaz─â c─â este vorba despre vinov─â╚Ťie ╚Öi despre neasumarea sa. Pentru c─â niciodat─â un oficial nu va recunoa╚Öte c─â birocra╚Ťia pe care o reprezint─â este vinovat─â de acest furt calificat pe care ├«l prilejuie╚Öte infla╚Ťia. Banii s├«nt emi╚Öi de c─âtre autoritatea statal─â, chiar dac─â acest lucru se produce azi printr-un organism independent care este banca central─â. Din acest punct de vedere, ei s├«nt valoare la dispozi╚Ťia de╚Ťin─âtorilor lor, valoare care poate fi mobilizat─â oric├«nd, pus─â ├«n pia╚Ť─â, prin achizi╚Ťia de m─ârfuri ╚Öi servicii. Practic, de╚Ťin─âtorii de moned─â au la dispozi╚Ťie o crean╚Ť─â pe care o folosesc atunci c├«nd consider─â necesar. Infla╚Ťia, ├«ns─â, permite statului s─â intervin─â ╚Öi s─â perturbe ├«n favoarea sa acest proces de realizare a func╚Ťiilor banilor. Statul, prin infla╚Ťie, fur─â o parte din aceast─â valoare, lipsind-o de recunoa╚Ötere. ├Än acest fel, infla╚Ťia, al─âturi de impozitare ╚Öi ├«ndatorare, devine o modalitate prin care statul ├«╚Öi poate asigura resursele.

Prin infla╚Ťie, ├«n mod inevitabil, se pierde valoare de c─âtre cei care de╚Ťin moned─â, indiferent de forma de╚Ťinerilor. ├Än perioadele de infla╚Ťie apare, din acest motiv al pierderilor de valoare, fenomenul de ÔÇ×fug─â de moned─âÔÇŁ. ├Än contemporaneitate, statele stabile ╚Öi dezvoltate economic nu mai practic─â impozitarea prin infla╚Ťie, tocmai prin declararea acesteia ca inamicul public num─ârul unu ╚Öi combaterea sa cu insisten╚Ť─â. Din acest motiv, asist─âm la o recunoa╚Ötere ╚Öi un nou respect fa╚Ť─â de moneda lor na╚Ťional─â. ├Än schimb, statele instabile, slabe, practic─â ├«n continuare infla╚Ťia ca o modalitate de impozitare ╚Öi prelevare de venituri.

Impozitarea prin infla╚Ťie este cea mai ieftin─â ╚Öi mai la ├«ndem├«n─â metod─â prin care statul ├«i deposedeaz─â de avere pe cet─â╚Ťenii s─âi. Se ├«nt├«mpl─â asta f─âr─â s─â-i avertizeze, ├«n mod t─âcut, insidios. Toat─â lumea pierde valoarea ├«n vremurile de infla╚Ťie ╚Öi numai unii se pot ap─âra, pot recupera aceste pierderi de valoare. Totul depinde de pozi╚Ťia fiec─âruia ├«n mecanismul social. De exemplu, ├«n ultima vreme, ├«n Rom├ónia, pensiile ╚Öi salariile au crescut cu c├«teva procente, iar indemniza╚Ťiile parlamentarilor au crescut de c├«teva ori. Taxarea prin infla╚Ťie ofer─â iluzii celui taxat. Din aceast─â cauz─â este extrem de periculoas─â ╚Öi chiar populist─â. Iluzia de╚Ťin─âtorilor de bani este aceea c─â au bani mai mul╚Ťi, dar de fapt puterea de cump─ârare a acestor bani scade vertiginos. Prin infla╚Ťie s├«ntem ├«n╚Öela╚Ťi ╚Öi pentru c─â aceast─â taxare, de╚Öi poate ajunge la dimensiuni uria╚Öe, nu este recunoascut─â oficial, nu este aprobat─â de c─âtre guvern sau Parlament. Pur ╚Öi simplu, s├«ntem impozita╚Ťi f─âr─â a ni se spune c─â se ├«nt├«mpl─â acest lucru. Infla╚Ťia produce, din acest punct de vedere, un fel de seduc╚Ťie ├«n╚Öel─âtoare. Ne face cu ochiul, pur ╚Öi simplu, ├«n timp ce ne minte. De foarte multe ori, din pricina iluziei prosperit─â╚Ťii, oamenii ajung s─â iubeasc─â aceast─â situa╚Ťie de instabilitate.

O alt─â problem─â este aceea c─â infla╚Ťia altereaz─â calitatea colect─ârii celorlalte taxe. ╚śi din acest motiv, impozitarea prin infla╚Ťie este o m─âsur─â toxic─â ╚Öi chiar imoral─â. Infla╚Ťia nu numai c─â face ca valoarea real─â a celorlalte impozite s─â scad─â, dar ofer─â ╚Öi iluzia cre╚Öterii veniturilor la bugetul de stat. Ca ╚Öi ├«n cazul persoanelor fizice sau juridice, statul opereaz─â cu iluzii, cu sume volatile, lipsite de valoare ╚Öi relevan╚Ť─â economic─â.

J.M. Keynes a vorbit, la r├«ndul s─âu, despre infla╚Ťie ╚Öi despre modul ├«n care acest fenomen ac╚Ťioneaz─â ca un impozit t─âcut ╚Öi periculos. Pentru c─â prin infla╚Ťie se impoziteaz─â f─âr─â ca impozitarea s─â fie oficial─â, declarat─â. Keynes arat─â: ÔÇ×Printr-un continuu proces de infla╚Ťie, guvernele pot confisca, ├«n tain─â ╚Öi neobservat, o important─â parte a averii cet─â╚Ťenilor lor. Prin aceast─â metod─â, acestea nu doar confisc─â, ci confisc─â ├«n mod arbitrar; ╚Öi ├«n vreme ce acest proces ├«i s─âr─âce╚Öte pe foarte mul╚Ťi, pe unii ├«i ├«mbog─â╚Ťe╚Öte. (ÔÇŽ) Cei c─ârora acest sistem le aduce bani pica╚Ťi din cerÔÇŽ devin ÔÇ×profitoriÔÇŁ ce ajung ╚Ťinta urii burgheziei, pe care infla╚Ťia a s─âr─âcit-o la fel ca pe proletariat. Pe m─âsur─â ce infla╚Ťia continu─âÔÇŽ toate rela╚Ťiile permanente dintre debitori ╚Öi creditori, care formeaz─â fundamentul capitalismului, ajung s─â fie at├«t de tulburate, ├«nc├«t nu mai au nici un sensÔÇŁ (apud Niall Ferguson, Ascensiunea banilor. O istorie financiar─â a lumii, Editura Polirom, Ia╚Öi, p. 70).

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.