Despre toxicitatea mediului informațional: infodemia și cît de grav suferă organismul social

Bogdan OPREA
Publicat în Dilema Veche nr. 993 din 20 aprilie – 26 aprilie 2023
© flickr
© flickr

Un român a petrecut, anul trecut, 7 ore și 3 minute pe Internet, ceea ce înseamnă aproape jumătate din timpul statistic pe care-l trăim în stare de veghe, la o medie de 8 ore de somn pe noapte (1), iar acest timp este doar cu 23 de minute mai mic față de anul de vîrf al restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, anul 2020 (2). Concomitent, timpul petrecut pe rețelele de socializare este în continuă creștere, 2 ore și 32 de minute, anul trecut, față de 2 ore și 19 minute, în 2021, și 2 ore și 16 minute, în 2020 (3), (4), (5). Între timp, nivelul de toxicitate a mediului online atinge cote alarmante. Mai mult de un sfert din traficul de pe Internet în 2021 (27,7%, în creștere, de asemenea, față de anul precedent, de la 25,6%) nu este făcut de oameni, ci de boți răi (bad bots), soft-uri cu intenții ostile, răuvoitoare, adesea din zona infracționalității cibernetice, care sînt special create pentru a imita comportamentul uman și, astfel, pentru a fi greu de detectat de către agenții de securitate cibernetică (6). 

Numărul de conturi false de pe rețelele de socializare atinge și el niveluri greu de imaginat. În ultimii cinci ani și un semestru (octombrie 2017 – decembrie 2023), Facebook/Meta a raportat oficial identificarea și ștergerea a peste 28,6 miliarde de conturi false, ceea ce înseamnă mai mult de nouă ori numărul de utilizatori activi al platformei și de 3,6 ori populația totală a planetei noastre (7). Datele nu fac din Facebook/Meta o excepție, și rețeaua de socializare dedicată mediului profesional LinkedIn a raportat, în ultimii trei ani (iunie 2019 – iunie 2022), ștergerea unui număr de conturi false echivalent cu de peste șapte ori numărul de utilizatori activi (8). Situația este cu atît mai gravă cu cît conturile false sînt utilizate în activități online inclusiv în comunicarea politică și administrativă la cel mai înalt nivel. O cercetare realizată la Universitatea din București în timpul campaniei electorale a ultimelor alegeri prezidențiale din România, cele din 2019, pe paginile oficiale de Facebook ale primilor trei candidați clasați după primul tur de scrutin, ale președintelui și prim-ministrului în funcție la acea dată, precum și a liderului Opoziției a identificat postări ale acestora care erau distribuite în proporție de peste 41% de către conturi cu comportament inautentic sau „falși amplificatori”, pentru a folosi definiția proprie a Facebook, al căror scop, tot în termenii platformei, este „de a manipula dezbaterile politice” (9) (10).

Și în ceea ce privește criminalitatea informatică datele sînt îngrijorătoare. Anul trecut, în România, au fost înregistrate, în medie, în fiecare zi, aproape 3,5 sesizări penale pentru infracțiuni informatice (1.246 de sesizări, în total), iar Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a coordonat desfăşurarea, doar anul trecut, a aproape 10.900 de acțiuni de anchetă, destructurînd 14 grupuri infracționale organizate de criminalitate informatică şi trimițînd în judecată 486 de persoane pentru astfel de infracțiuni (11). Și vorbim doar despre infracțiunile ajunse în atenția autorităților. 

Toxicul, ca boală

În spiritul funcționalismului structural al lui Émile Durkheim și al modelului societății-ca-organism de inspirație platoniciană a lui Herbert Spencer (12), privim mediul informațional ca parte integrantă a organismului social. Dezvoltarea Internetului și a tehnologiilor derivate din ultimele decenii au determinat mutații cu implicații majore asupra celor trei dimensiuni ale societății, politicul, economicul și cultura. Abundența de informații nu aduce doar beneficiile de care sîntem mai mult sau mai puțin conștienți, ci facilitează, la o scară nemaiîntîlnită în istoria umanității, o alterare endemică a spațiului informațional prin activități organizate de dezinformare, manipulare și chiar propagandă. Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization) vorbește despre o adevărată infodemie, un exces de informații, inclusiv false sau înșelătoare, în medii digitale și fizice, care pot provoca o stare de confuzie și comportamente ce pot dăuna inclusiv sănătății (13). Mai mult, unii specialiști se referă chiar la vicierea deciziilor funcționale ale indivizilor și spune că aceasta se face prin intoxicarea actului comunicării (14). Dezinformarea, manipularea și propaganda se dovedesc a fi,astfel, adevărate forme de patologie a comunicării, iar amploarea utilizării lor, prin instrumentalizarea accesului liber și larg la Internet, așa cum am văzut, afectează organismul social de o manieră cronică. Atunci cînd intoxici cu otravă un organism, întregul corp suferă, iar efectele asupra celor trei dimensiuni ale societății, politicul, economicul și cultura, sînt dintre cele mai grave. În condițiile în care nivelul de toxicitate al mediului online atinge astfel de cote alarmante, manifestările clinice îmbracă deja forme simptomatologice diverse. Sub efectul nociv al comunicării toxice, societăți democratice tradiționale îşi văd zdruncinate înseşi instituțiile fundamentale democratice, procesele electorale sînt viciate, mişcările sociale sînt manipulate, deciziile politice sînt alterate.

Educația şi reglementările, ca tratament

Avem un organism social bolnav şi, așa cum am putut observa din diferitele date pe care cercetările ni le pun la dispoziție, cauzele şi factorii care provoacă această patologie a organismului social fac ca etiologia bolii să fie una cunoscută.Simptomele şi tulburările funcționale sub care se manifestă întreg acest proces patologic sînt resimțite și ele de noi toți. Toate acestea ar trebui să ne îndemne la măsuri, iar tratamentul nu mai poate să întîrzie. 

Fie că vorbim despre educație media, digitală şi de securitate cibernetică, fie că vorbim despre măsuri de reglementare sau co-reglementare, boala trebuie eradicată. Imunizarea organismului prin educație este un proces de lungă durată, dar necesar, iar momentul dezbaterilor pe noile proiecte de legi ale educației nu poate fi prilej mai bun. În plus, reglementarea sau măcar co-reglementarea, împreună cu industria high-tech, a modului de funcționare a mediului online sînt un necesar tratament pentru îndepărtarea sau măcar limitarea factorilor care astăzi intoxică mediul informațional.

Lipsa de interes public față de necesarele dezbateri privind oportunitatea introducerii educației media, digitale şi de securitate cibernetică în programa şcolară poate fi o altă consecință a intoxicării spațiului public cu teme marginale şi semnul unui organism social maladiv. O populație educată şi mai puțin vulnerabilă în fața riscurilor de dezinformare, manipulare şi propagandă ar trebui să fie nu doar un deziderat social, ci imperativul unei societăți care se doreşte sănătoasă. Dar ne dorim oare să trăim într-o societate sănătoasă?

Bogdan Oprea este lector univ. dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Este, printre altele, titularul cursului universitar despre studiul și combaterea dezinformării și autorul volumului Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2022. 

* * *

Resurse bibliografice: 

(1) Kemp, Simon, 2023, „Digital 2023: Romania” (raport), accesat 30 martie 2023, p. 24.

(2) Kemp, Simon, 2021, „Digital 2021: Romania” (raport), accesat 10 aprilie 2023, p. 22.

(3) Kemp, Simon, 2023, „Digital 2023: Romania” (raport), accesat 30 martie 2023, p. 24.

(4) Kemp, Simon, 2022, „Digital 2022: Romania” (raport), accesat 10 aprilie 2023, p. 22.

(5) Kemp, Simon, 2021, „Digital 2021: Romania” (raport), accesat 10 aprilie 2023, p. 22.

(6) Distil Networks, 2022, „2022 Imperva Bad Bot Report. Evasive Bots Drive Online Fraud”, accesat 10 aprilie 2023, p. 7.

(7) Facebook, 2023, „Facebook Transparency: Community Standards Enforcement Report”, accesat 30 martie 2023.

(8) LinkedIn, 2022, „LinkedIn Transparency: Community Report”, accesat 14 decembrie 2022.

(9) Oprea, Bogdan, 2021, „Alegerile prezidențiale din România în rețelele de socializare online: Informare, dezinformarea, manipulare, fake news” (teză de doctorat; nepublicată), București, Universitatea din București, p. 493.

(10) Weedon, Jen, Nuland, William, Stamos, Alex, 2017, „Information Operations and Facebook”, f.p., accesat 11 septembrie 2019, p. 5.

(11) Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Informare și Relații Publice, 2023, Răspuns solicitare de informații (corespondență personală cu autorul).

(12) Simon, Walter M., 1960, „Herbert Spencer and the «Social Organism»”, in Journal of the History of Ideas, 21 (2), University of Pennsylvania Press, accesat 13 aprilie 2023, pp. 294-295.

(13) World Health Organization, 2023, Infodemic, accesat 13 aprilie 2023.

(14) Vlăduțescu, Ștefan, 2006, Comunicare jurnalistică negativă. (Convicțiune și persuasiune – eseu de hermeneutică mediatică), București, Editura Academiei Române, p. 217.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
Ea i-a luat locul Alexiei Eram! Cine este Nadd Hu, noua iubită a lui Mario Fresh.: vârstă, studii, carieră
Mario Fresh a dat-o uitării pe Alexia Eram și la câteva luni de la separare a confirmat relația cu noua sa iubită. Nadd Hu îi încălzește acum așternuturile cântărețului. După ce au roit mai multe zvonuri conform cărora cei doi ar fi împreună, a sosit momentul adevărului: Mario a oficializat relația
ciprian deac facebook jpg
CFR Cluj își dă afară veteranii. Patronul n-are milă de cei care i-au adus trofee
Finalul sezonului va aduce despărțirea de doi jucători trecuți de 35 de ani la CFR Cluj.
Gazprom FOTO Shutterstock
Gigantul rus Gazprom face concedieri masive. Un document important a fost publicat pe Internet
Gazprom ia în considerare reducerea a 1.600 de locuri de muncă la biroul său central din Sankt Petersburg. Gigantul rus al gazelor se confruntă cu pierderea majorității vânzărilor sale către Europa, a raportat luni agenția de presă de stat TASS.
Dan Șucu și Răzvan Raț, înainte de meciul Genoa - Parma. FOTO Getty images
Dan Șucu s-a pus în capul mesei la Genoa. Ce mutări a făcut în organigramă
Dan Șucu, 6 1de ani, a făcut primele mutări la Genoa.
cub horoscop iertare png
Horoscop marți, 14 ianuarie. Pentru Tauri viitorul sună bine, vin bani către Lei, încercări pentru Capricorni
Horoscop marți, 14 ianuarie. Descoperă care sunt zodiile ce vor resimți din plin efectele Lunii Pline în Rac.
Femeie boala de inima FOTO Shutterstock
Cum puteți avea o inimă cu până la 50% mai sănătoasă, cu o gustare banală și simplă. Este recomandată de experții de la Harvard
Consumul unei anumite gustări de mai multe ori pe săptămână poate reduce riscul de diverse afecțiuni cardiovasculare, arată cercetările în domeniul nutriției. Conține nutrienti esentiali pentru sanătatea inimii, a creierului, acizi graș omega-3, antioxidanti și vitamina E.
Aleksandar Vucic FOTO EPA EFE jpg
Serbia se oferă să găzduiască întâlnirea dintre Putin și Trump. „Este un loc foarte potrivit pentru amândoi”
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, a propus liderilor SUA și Rusia să discute despre soluționarea conflictului din Ucraina la Belgrad, după ce mai multe state au lansat invitația de a găzdui acest summit.
Ilie bolojan PNL jpg
Prima reacție a lui Ilie Bolojan după acuzațiile că PNL l-a promovat în campanie pe Călin Georgescu: „E ilegal și anormal”
Șeful interimar al PNL, Ilie Bolojan, a afirmat cu privire la campania online a PNL, care l-a promovat pe Călin Georgescu, că este vorba despre un demers „ilegal și anormal”.
2 salata de ton png png
Câți bani trebuie să scoți din buzunar dacă vrei să manânci o banală salată cu ton în Aeroportul Otopeni
Mai ceva ca în Dubai! Călătorii care trec prin Aeroportul Henri Coandă din Otopeni se pare că au parte de surprize în cazul în care vor să mănânce. Câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru o salată cu ton la restaurantele din aetoport?