Despre spiritul FILIT și publicul său

Romina HAMZEU
Publicat în Dilema Veche nr. 983 din 9 februarie – 15 februarie 2023
image

Am avut șansa, cînd eram studentă la Iași, să fac voluntariat pentru un festival de film românesc, prin intermediul asociației de la Jurnalism (ASJ) și totodată să mă implic în desfășurarea unuia din cele mai mari festivaluri de literatură din România, e vorba despre Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), înființat în 2013 prin efortul a trei scriitori curajoși, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu. Pentru aproximativ trei ani am avut oportunitatea să mă implic în ambele, am întîlnit în publicul cinematografiei românești acea fervoare pe care o întîlnești în sălile de cinema, deși în cadrul festivalului SFR multe din proiecțiile înscrise în program aveau loc în aer liber, la Palas, unde se instala un ecran imens, se așezau scaune și se întindea covorul roșu, după vizionări urmau sesiuni de discuții, autografe, întrebări cu cîțiva din actorii invitați. A fost o perioadă în care am văzut multe filme vechi, românești, dar și producții noi pe care în sălile de cinema, de altfel, nu mi-aș fi permis să merg să le văd. După absolvire am aplicat pentru un master la București, unde m-am mutat ulterior, dar am rămas alături de FILIT și la momentul de față s-au adunat nouă ani de voluntariat despre care aș putea scrie, fără îndoială, un volum de proză scurtă. În interviurile sau textele pe care le-am oferit despre FILIT, am enumerat  experiențele proprii și importanța unui astfel de festival în viața noastră, a cititorilor de carte. În pofida a ceea ce arată cifrele cînd vorbim despre alfabetizare în România, consumul de carte sau numărul de librării raportat la numărul de locuitori, festivalul de literatură din Iași a creat un precedent cu totul aparte, prin agenda de evenimente și lista scriitorilor, din țară și din lume, care continuă să ofere Iașiului vizibilitate din ce în ce mai mare și diversitate culturală. Anul trecut s-a desfășurat cea de-a X-a ediție, peste 200 de invitați au ajuns la Iași, din 20 de țări, și s-au ținut peste 100 de evenimente, iar numărul spectatorilor prezenți se ridică la 25.000-30.000 în cinci zile. Lăsînd puțin deoparte ultimele cifre, dar fără să le ignorăm importanța, ce mi se pare cel mai interesant e acest public venit din afara orașului, am întîlnit de-a lungul anilor oameni veniți special, din diferite colțuri ale țării, la Iași, cititori fideli și experimentați, mari consumatori de literatură precum Iuliana Neciu (București) sau Adela Duca (Cluj), unii din ei luînd parte la festival pentru întîia oară, alții obișnuiți deja să-și elibereze agenda în luna octombrie pentru a fi prezenți, iar unii împinși de admirația pentru un autor internațional venit în România să susțină evenimente cu acces gratuit pentru public. Publicul de literatură, vorbesc aici despre cel prezent la FILIT, se deosebește tocmai prin setea de a-și cunoaște scriitorii și de a crea legături chiar și acolo unde nu exista vreuna înainte. O să amintesc aici despre un obicei al nostru, poate nu doar al românilor, ca să nu se spună că exagerez, acela de la sfîrșitul unui film cînd publicul se ridică exact înainte de genericul de final, înainte de reaprinderea luminilor în sală, afișînd nerăbdarea taman atunci cînd apar numele actorilor, organizatorilor, directorilor de imagine etc., și de cealaltă parte publicul de literatură format din elevi, studenți, profesori, oameni de rînd, de toate vîrstele, care trag de orice minut ca de un fir din ghemul de ață pentru a mai pune o întrebare, care pot aștepta pînă la cîteva ore în foaierul Teatrului Național din Iași pentru a primi un autograf sau a face o poză cu autorul serii sau care, într-o noapte de vineri, într-un cort instalat în Piața Unirii, ascultă citindu-se poezie pînă la patru dimineața. Frumusețea oricărui festival vine în parte din ceea ce primește de la publicul său, din spiritul care se creează cînd oamenii se strîng laolaltă, iar din partea publicului FILIT a fost mereu despre a pune accentul pe oameni, pe promovarea literaturii în rîndul tinerilor și nu numai. Spre exemplu, un motor de energie și o sursă de inspirație printre elevi sînt profesorii care organizează dezbateri și lecturi publice cu sălile pline, la fiecare ediție FILIT și nu numai, în Iași își desfășoară activitatea clubul Logos, sub îndrumarea profesoarei Serinella Zara, și revista culturală ALECART, coordonatori fiind profesorii de limba și literatura română, la Colegiul Național Iași, Nicoleta și Emil Munteanu, care de ani buni formează elevi, viitori studenți la Litere sau chiar scriitori debutanți.

Întorcîndu-mă la ideea de public, la modul general, mă-ntreb cum ar trebui să arate unul și ce trebuie să fie făcut pentru a-l menține interesat. Bineînțeles că un public se poate diferenția de altul prin natura intereselor și diferitelor valori, dar și prin ceea ce se creează prin intermediul său, iar pentru a obține și menține interesul viu, de cele mai multe ori e nevoie să te pui în pielea lui și să îți imaginezi cu ce aștepări vine acesta, ce îl împinge într-acolo încît să-ți ofere din timpul său și cu ce va rămîne după ce pleacă. Trebuie lucrat în interesul publicului consumator de cultură, aceia care părăsesc confortul locuinței și merg printre cei cu pasiuni comune, umplu sălile, ridică întrebări, contribuie cu noi perspective, devin tot mai implicați, iar odată ce le cîștigi atenția și începi să ții seama de opinia publică, cea care, în ziua de azi, cel mai rapid se manifestă în mediul online, ai deja un public fidel cauzei tale. 

Romina Hamzeu este voluntar FILIT din 2013 și pînă în prezent. 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Se întâmplă la Aeroportul din Iaşi. Cozi infernale de maşini şi oameni care fug pe stradă şi prin pădure VIDEO
Drumul către Aeroportul Internaţional Iaşi a devenit un adevărat coşmar pentru cei care încearcă să ajungă la aerogară. Trecerea la orarul de vară a complicat foarte tare situaţia, iar traficul rutier este vizibil îngreunat.
image
Curiosul caz al unei ucrainence i-a împărțit pe români. „Dar ucrainenii plini de bănet de pe aici de ce nu-și ajută compatrioții?“
O refugiată din Ucraina a solicitat ajutoare pe Facebook. Femeia spune că are nevoie de bani, mâncare, produse de igienă și de scutece, dar oamenii spun că ea acceptă să comunice doar cu cei care îi dau bani.
image
Prețurile la noul aquapark al Timișoarei, piperate pentru mulți. „E mai ieftin la Mako și Gyula”
Noul aquapark din Timișoara, care poate fi comparat cu celebrele băi din Ungaria, va fi deschis vineri, în 31 martie 2023. Au fost afișate și prețurile de bilete.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.