Despre rușine

Cristian FULAŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
Despre rușine jpeg

Între traducător și textul tradus relația e de non-identitate. Textul e întotdeauna celălalt exact în măsura în care autorul textului tradus e celălalt. Un altul pe care trebuie să îl transpunem dintr-o limbă în alta.

Sigur, întrebarea s-a mai pus: dacă, de exemplu, traduc Énard, îl traduc pe omul Énard sau pe autorul Busolei? Există deja o a doua non-identitate, există ceva ce mă poate salva, ceva străin cum ar fi naratorul textului – a cărui voce poate fi interpretată conform unor reguli strict estetice și stilistice, eludînd complet biograficul? Nu există un răspuns clar în această privință, probabil nu va exista niciodată.

Și, astfel, intervine intimitatea cu textul tradus. Și rușinea. Rușinea față de text, sentimentul apăsător că voi fi putut mai bine, că undeva, în sutele de pagini traduse, s-a strecurat o eroare care mă va bîntui, care mă va face să mă întreb în ce măsură lucrurile mai pot fi remediate la timp astfel încît greșeala să nu se vadă.

Există o relație stranie aici, aceea dintre intimitate și rușine. Iar între acestea două stă, neclintită, o specie de iubire canibală și cronofagă care transformă spațiul și timpul unei vieți de altminteri liniștite într-un Babel care cade în fiece secundă și a cărui reconstrucție rămîne imposibilă. Rușinea, în cazul traducerii, e aproape întotdeauna regret. Ea nu se traduce printr-o sfîșiere lăuntrică aici-și-acum, asemeni sentimentului normal de rușine, ci printr-o apăsare care rămîne întotdeauna prezentă ca acele melodii care ne răsună uneori în minte cu orele și zilele, fără a putea fi identificate. Nu există vindecare pentru traducător. Și tonul dominant rămîne unul de amărăciune și sfială.

Rușinea provine din imposibilitatea traducerii, din sentimentul unei provocări care sfidează nebunia și de cele mai multe ori o depășește, pentru că știm cu toții că acei oameni ale căror texte le interpretăm s-au ridicat în zonele necunoscute ale literaturii. Și e natural să ne rușinăm cînd, puși față către față cu textele celor mari, ne încumetăm să le dăm o nouă formă în limba pe care credem că o vorbim noi.

Există întotdeauna o voce rușinoasă și sfielnică pe care o citești în traducere, în textul care reproduce celălalt text, așa-zisul original. Relația etică față-către-față, atît de frumos și elegant construită de un Emmanuel Levinas, se preschimbă în acest caz într-o relație de tip voce-către-voce. O convorbire între două limbi care nu se cunosc. Sau, în cazul în care lucrurile merg bine, abia fac cunoștință una cu cealaltă. O traducere bună, adică una rușinată și stăpînă pe sentimentul ei, nu face decît să intre în dialog cu acea voce internă a originalului și să încerce, pe cît posibil, să o reproducă. Sigur, cu ezitări, bîlbîieli, lapsusuri, inversiuni, corespondențe căutate și/sau forțate, tot instrumentarul lingvistic care ne stă la dispoziție.

Există o speranță. Sau ar trebui să formulez, traducîndu-mă, va fi existat o speranță? În Prefața Geometriei lui Husserl, Jacques Derrida vorbea despre traducere ca posibilă transformare matematică a textului, ca transpunere exactă a sensului și literei originalului. Și aceasta e năzuința mea, acesta e scopul suprem cu care încep fiecare nouă traducere, asta aș vrea să fac. Rușinea ne împinge întotdeauna către lucruri nebunești, dar căutarea perfecțiunii trebuie să rămînă pe lista nebuniilor tolerate de orice societate.

Traducătorul e un îndrăgostit dinainte părăsit, unul care se rușinează de fiecare dată de propria voce și, la limită, reușește doar să și vorbească sieși într-o limbă cît mai coerentă cu putință. Un Orfeu care, oglindindu-se în suprafața textului, își spune de fiecare dată: Nu sînt eu! 

Cristian Fulaș este traducător și scriitor.

Foto: Irina Munteanu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.