Despre psihologia românilor: cum sîntem, cum ne credem? – interviu cu profesorul universitar Daniel DAVID

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Despre psihologia românilor: cum sîntem, cum ne credem? – interviu cu profesorul universitar Daniel DAVID jpeg

Daniel David este profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca și profesor asociat al Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA. A publicat Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, 2015. 

Într-un prezent agitat, atît pe plan politic, cît și social, auzim deseori sintagma, cu o conotație negativă: „Așa sînt românii“. De ce credeți că se apelează la această generalizare din care, de cele mai multe ori, emitentul, conștient sau inconștient, se autoexclude?

Oamenii au nevoia înnăscută de ex­plicație-predictibilitate/sens-sem­ni­fi­ca­ție. Cînd această nevoie nu este satisfăcută apare o stare de stres psihologic. Pentru a scăpa de acest stres, oamenii caută explicații/sensuri. Uneori nu le găsesc, iar atunci apelează la pseudoexplicații. Este ușor să explici fenomenele psiho-sociale complexe – pentru care cauza nu este imediat evidentă – prin „Așa sînt românii“, deși prin asta nu facem decît să apelăm la sofisme exemplificate aici prin reificarea constructelor (o descriere capătă eronat rolul de explicație). Dar decît un „nimic“ (lipsă de explicație/sens) care stresează, mai bine un sofism, care, deși nu ne face mai deștepți, măcar ameliorează stresul!

Acestea fiiind spuse, putem însă avea o perspectivă corectă asupra psihologiei românilor. Fiecare grup social poate să fie descris printr-o serie de atribute psiho-culturale, măsurate riguros la indivizii grupului, iar apoi agregate statistic la nivel de grup. Atributele psiho-culturale agregate capătă semnificație psihologică prin raportare la un standard de referință – ceva nu este mic sau mare în sine, ci prin raportare la un standard – și prin interrelaționările lor. Aceste atribute psiho-culturale agregate și interrelaționate la nivel de grup formează profilul psihologic al grupului respectiv (demers aplicabil apoi ca metodologie și la nivel de țară/popor/națiune). Pentru profilul psihologic al românilor reflectat în monografia dedicată psihologiei românilor (D. David, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, 2015, Iași) – din care am preluat și datele prezentate în acest interviu –, acest standard de referință este spațiul vestic, România fiind integrată în NATO și Uniunea Europeană. Dacă alegem alt standard de referință și profilul psihologic al românilor se modifică (așa cum și un om este mai mult sau mai puțin inteligent în raport cu cine este comparat). În psihologia interculturală, demers care fundamentează științific monografia menționată mai sus, profilul psihologic nu este ceva imuabil, dat și transmis genetic, ca în vechea Volkerpsychologie. Unele atribute psiho-culturale au o eritabilitate mai mare sau mai mică, peste care se suprapun însă determinant cauze socio-culturale. Unele atribute psiho-culturale sînt mai stabile, altele mai fluctuante; dar faptul că ceva este stabil nu înseamnă că este nemodificabil (tot ce este nemodificabil este stabil, dar nu tot ce este stabil este nemodificabil).

În cartea dvs., Psihologia poporului român, apărută în 2015 în urma unui studiu care a durat zece ani, ați afirmat, la un moment dat, că încrederea în semeni a scăzut. Scăderea încrederii în ceilalți afectează și încrederea în sine / stima de sine?

Da, prin raportare la spațiul vestic, nivelul de încredere interpersonală al românilor este extrem de scăzut, ceea ce duce apoi și la o cooperare scăzută. Cooperarea scăzută nu ne ajută să construim instituții sociale moderne care să ne utilizeze, spre exemplu, potențialul bun de inteligență/creativitate (care este similar altor popoare vestice). Nivelul încrederii interpersonale variază însă și în funcție de generații, tinerii români avînd un nivel de încredere interpersonală de două ori mai mare decît cei mai în vîrstă. Nu este aici locul explorării detaliate a cauzelor încrederii interpersonale reduse. Spun doar că dacă această neîncredere interpersonală, mai ales față de străini, poate că a fost justificată istoric, astăzi este un handicap major!

Stima de sine este la rîndul ei mai scăzută prin raportare la spațiul vestic (ex. americani), chiar dacă aceasta nu derivă cu necesitate din încrederea interpersonală scăzută. Interesant, în stima de sine a românilor componenta de autoapreciere, nu cea de autocompetență, este mai scăzută în comparație cu spațiul vestic (ex. americani).

Care ar fi consecințele psihologice ale lipsei de încredere în sine?

Psihologic vorbind, atunci cînd stima de sine este scăzută (negativă) putem a­pe­la la mai multe strategii. Una este să lăsăm stima de sine scăzută să se ex­prime în emoțiile și comportamentele noastre, ceea ce înseamnă complexe de inferioritate (suferință psihologică). Apoi, putem nega sau atenua aspectele ne­gative prin diverse mecanisme defensive (ex. negare/raționalizare), ceea ce reduce pe termen scurt suferința psihologică (dar o poate amplifica pe termen mediu și lung). În fine, putem exagera unele atributele pozitive mai mult sau mai puțin circumstanțiale pentru a masca stima de sine scăzută, generînd astfel chiar emoții pozitive (instabile însă); în formă extremă, putem chiar acoperi stima de sine scăzută cu mecanisme defensive compensatorii (ex. reacția inversă), ceea ce poate genera complexe de superioritate (o stare psihologică de bine instabilă). În consecință, vom vedea la români un amestec de stimă de sine pozitivă (încredere în sine), complexe de inferioritate și superioritate și defense. Sigur, acest amestec poate fi găsit la orice popor, dar în cazul nostru, ținînd cont că aproximativ 67% din români au stima de sine mai scăzută decît americanul mediu, trebuie să lucrăm programatic pentru a ne dezvolta sănătos încrederea în sine. Soluția corectă este restructurarea cognitivă, prin care stima de sine negativă este schimbată în acceptare necondiționată și/sau stimă de sine pozitivă. Asta mai ales că, așa cum spuneam, românii au fundamentul pentru această stimă de sine pozitivă (ex. potențialul de inteligență/creativitate este similar popoarelor vestice – am investigat, spre exemplu, comparațiile cu americanii, britanicii, francezii, țările nordice etc.).

Dacă e să vorbim despre complexe, sînt două aspecte care se bat cap în cap și pe care v-aș ruga să le explicați. Pe de o parte, sîntem mîndri că sîntem români, pe de alta, ne autocriticăm, pe toate planurile. De ce această oscilare de la mărire la decădere?

Schmitt și Allik, în 2005 („Simul­taneous administration of the Rosenberg Self-Esteem Scale in 53 nations: Exploring the universal and culture-specific features of global self-estem“, în Journal of Personality and Social Psychology, 89, 623-6423), confirmă faptul că putem spune că la români stima de sine este mai puțin coezivă. Deși încercăm să atenuăm (66% din români, mai mult ca americanul mediu), negăm (88% din români, mai mult ca americanul mediu) și chiar să compensăm aspectele negative, nu reușim, în condițiile în care, așa cum spuneam anterior, 67% din români au stima de sine mai scăzută decît americanul mediu. Ceea ce facem apoi ca să reducem totuși efectul stimei de sine negative este să completăm aceste elemente negative cu elemente pozitive, uneori duse pînă la superlativ (69% din români au tendința de a se prezenta la superlativ în comparație cu americanul mediu); dar asta creează o imagine de sine instabilă și reactivă (ex. sîntem ușor de stîrnit, mai ales prin criticile care ne amenință construcția pozitivă pe care am făcut-o pentru a ne acoperi stima de sine negativă). Din acest motiv, pentru noi critica este un pericol care atentează la imaginea noastră adesea compensată, la esența noastră, nu o vedem ca pe o oportunitate de a învăța din ea și e contextualizată (ex. vizează unele aspecte/comportamente ale noastre, nu persoana în întregime). [...]

Revenind la cartea dvs., în care vorbiți de asemenea despre scepticism, este acest scepticism o tară a comunismului?

Scepticismul este o axiomă socială (ești sceptic față de ceva), avînd, spre exemplu, un nivel mai crescut în România în comparație cu China, Germania, Japonia, Turcia sau SUA, un nivel similar în România, Polonia și Spania și un nivel mai scăzut în România decît în Rusia și Ucraina. Așadar, analizînd țările menționate anterior, scepticismul nu este o tară a comunismului, ci a unor factori socio-culturali mai largi, dincolo de comunism. În anumite condiții, comunismul poate să fie unul din factorii determinanți, dar nu este nici un factor necesar, nici suficient.

Dacă România ar sta pe canapea, la o sesiune de psihoterapie, de ce credeți că ar veni?

Glumind, aș spune că în primul rînd aș pune-o pe scaun/fotoliu, pentru o intervenție eficientă, canapeaua nemaifiind astăzi o opțiune viabilă!

Mergînd pe metafora dvs., în general România nu are probleme psihologice mai mari decît SUA sau alte țări ale spațiului vestic. Are însă o insatisfacție existențială exprimată prin dominanța emoțiilor negative și a unui nivel mai scăzut de fericire în raport cu țările vestice. Cred că această neliniște/insatisfacție derivă din multiplele discrepanțe cu care avem de-a face. În primul rînd, avem discrepanța dintre cum sîntem și cum credem că sîntem. Apoi, avem o stimă de sine negativă pe care, în loc să o înfruntăm și să o schimbăm, o negăm/atenuăm/compensăm, ceea ce generează o încredere în sine mai puțin stabilă. Avem un potențial intelectual (de inteligență/creativitate) similar popoarelor vestice, dar din cauza instituțiilor sociale slabe nu reușim să-l valorificăm (astfel că nu excelăm în competițiile educaționale și de inovație internaționale). Pentru a reduce stresul indus de aceste discrepanțe multiple apelăm la mecanisme defensive, ceea ce ne face reactivi la critică (emoționali!) și mai puțin deschiși spre a analiza rațional și non-defensiv realitatea așa cum este aceasta.

Dacă am învăța să avem încredere unii în ceilalți, atunci am coopera mai bine (ex. susținîndu-i/promovîndu-i, nu blocîndu-i pe cei mai buni dintre noi, pentru că succesul lor este succesul tuturor) și am putea astfel construi instituțiile sociale moderne care să ne utilizeze apoi potențialul intelectual bun, cu impact pozitiv asupra competitivității țării și a calității vieții oamenilor. 

interviu apărut în dosarul „Complexele românilor“ din Dilema veche, nr. 732, 1-7 martie 2018 

a consemnat Stela GIURGEANU

Foto: Lucian Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

foto1 droguri jpg
Apelul disperat al unui psiholog: „OPRITI aceste activități deosebit de riscante si periculoase ”
Una dintre metodele de prevenire a consumului de droguri în școlile din România presupune expunerea în fața copiilor a unor povești de viață reale. Psihologul Mihai Copăceanu avertizează că acest lucru poate avea însă efecte contrar așteptărilor.
cuplu sex
Planta care îți va crește libidoul! Poți face tocăniță din ea
Planta care îți va crește libidoul! Poți face tocăniță din ea
Alegeri parlamentare Romania 11 decembrie 2016 FOTO EPA / Robert Ghement
Așteptările cetățenilor versus realitățile politice: „Două consecințe vor fi inevitabile"| ANALIZǍ
În timp ce românii se luptă cu creșterea prețurilor și pierderea puterii de cumpărare, campania prezidențială se concentrează pe teme superficiale, ignorând problemele economice esențiale – o realitate dureroasă care riscă să lase cetățenii nehotărâți până în ultima clipă.
alegeri locale buletin de vot stampila de vot votare scaled e1718050324116 jpg
Cum ar putea fi influențate rezultatele alegerilor prezidențiale. „Un mesaj pe tabletă nu poate să-ți interzică dreptul de vot”
Românii sunt așteptați, duminică, 24 noiembrie 2024, la vot pentru alegerea președintelui României, aproape 20.000 secții de votare fiind organizate în țară și în străinătate. Ce vulnerabilități sunt și cum ar putea fi influențat rezultatul votului.
daniela nunta iancu sterp instagram jpg
Când va avea loc nunta dintre Culiță Sterp și Daniela Iliescu „Ne-am hotărât de pe o zi pe alta”
În urmă cu câteva zile, Daniela Iliescu și Culiță Sterp s-au căsătorit în secret, departe de ochii curioșilor, dând marea veste prin intermediul celui mai nou videoclip al interpretului. Dar asta nu este tot, cei doi au mai anunțat și că vor deveni pentru a doua oară părinți! În prezent, cuplul se p
Casa lui Brukenthal, Conacul Gyulayi și Castelui Ianza Foto Lapidarium, Castelintransilvania, Adevărul.
Cât costă conacele de lux confiscate de comuniști. Puțini români și-ar permite casa lui Brukenthal și palatele grofilor, acum ruine
O mulțime de foste reședințe de lux ale unor familii nobiliare din trecut, naționalizate de regimul comunist și lăsate în pragul ruinării, sunt scoase la vânzare cu prețuri de sute de mii de euro. Unele păreau condamnate la dispariție.
Taxe si impozite jpeg
Cresc impozitele pe venituri din activități independente în 2025. Când se declară și cum se raportează
Ordonanța de urgență nr. 128/2024 pentru modificarea Codului Fiscal instituie o serie de noi reguli privind declararea și plata impozitelor și contribuțiilor pentru veniturile independente.
culoare zodii jpg
Zodiile care vor avea un weekend de foc! Viața li se dă peste cap
Zodiile care vor avea un weekend de foc! Viața li se dă peste cap
Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca la BSDA 2024 FOTO Inquam Photos Octav Ganea (3) jpg
Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație”
Sociologul Daniel Sandu remarcă faptul că partidele par mai puțin importante ca oricând în bătălia pentru prezidențiale. Dovadă faptul că, spre deosebire de alte dăți, candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.