Despre psihologia rom├ónilor: cum s├«ntem, cum ne credem? ÔÇô interviu cu profesorul universitar Daniel DAVID

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 ÔÇô 9 ianuarie 2019
Despre psihologia rom├ónilor: cum s├«ntem, cum ne credem? ÔÇô interviu cu profesorul universitar Daniel DAVID jpeg

Daniel David este profesor la Universitatea ÔÇ×Babe╚Ö-BolyaiÔÇť din Cluj-Napoca ╚Öi profesor asociat al Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA. A publicat Psihologia poporului rom├ón. Profilul psihologic al rom├ónilor ├«ntr-o monografie cognitiv-experimental─â, Editura Polirom, 2015. 

├Äntr-un prezent agitat, at├«t pe plan politic, c├«t ╚Öi social, auzim deseori sintagma, cu o conota╚Ťie negativ─â: ÔÇ×A╚Öa s├«nt rom├óniiÔÇť. De ce crede╚Ťi c─â se apeleaz─â la aceast─â generalizare din care, de cele mai multe ori, emitentul, con╚Ötient sau incon╚Ötient, se autoexclude?

Oamenii au nevoia ├«nn─âscut─â de ex┬şplica╚Ťie-predictibilitate/sens-sem┬şni┬şfi┬şca┬ş╚Ťie. C├«nd aceast─â nevoie nu este satisf─âcut─â apare o stare de stres psihologic. Pentru a sc─âpa de acest stres, oamenii caut─â explica╚Ťii/sensuri. Uneori nu le g─âsesc, iar atunci apeleaz─â la pseudoexplica╚Ťii. Este u╚Öor s─â explici fenomenele psiho-sociale complexe ÔÇô pentru care cauza nu este imediat evident─â ÔÇô prin ÔÇ×A╚Öa s├«nt rom├óniiÔÇť, de╚Öi prin asta nu facem dec├«t s─â apel─âm la sofisme exemplificate aici prin reificarea constructelor (o descriere cap─ât─â eronat rolul de explica╚Ťie). Dar dec├«t un ÔÇ×nimicÔÇť (lips─â de explica╚Ťie/sens) care streseaz─â, mai bine un sofism, care, de╚Öi nu ne face mai de╚Ötep╚Ťi, m─âcar amelioreaz─â stresul!

Acestea fiiind spuse, putem ├«ns─â avea o perspectiv─â corect─â asupra psihologiei rom├ónilor. Fiecare grup social poate s─â fie descris printr-o serie de atribute psiho-culturale, m─âsurate riguros la indivizii grupului, iar apoi agregate statistic la nivel de grup. Atributele psiho-culturale agregate cap─ât─â semnifica╚Ťie psihologic─â prin raportare la un standard de referin╚Ť─â ÔÇô ceva nu este mic sau mare ├«n sine, ci prin raportare la un standard ÔÇô ╚Öi prin interrela╚Ťion─ârile lor. Aceste atribute psiho-culturale agregate ╚Öi interrela╚Ťionate la nivel de grup formeaz─â profilul psihologic al grupului respectiv (demers aplicabil apoi ca metodologie ╚Öi la nivel de ╚Ťar─â/popor/na╚Ťiune). Pentru profilul psihologic al rom├ónilor reflectat ├«n monografia dedicat─â psihologiei rom├ónilor (D. David, Psihologia poporului rom├ón. Profilul psihologic al rom├ónilor ├«ntr-o monografie cognitiv-experimental─â, Editura Polirom, 2015, Ia╚Öi) ÔÇô din care am preluat ╚Öi datele prezentate ├«n acest interviu ÔÇô, acest standard de referin╚Ť─â este spa╚Ťiul vestic, Rom├ónia fiind integrat─â ├«n NATO ╚Öi Uniunea European─â. Dac─â alegem alt standard de referin╚Ť─â ╚Öi profilul psihologic al rom├ónilor se modific─â (a╚Öa cum ╚Öi un om este mai mult sau mai pu╚Ťin inteligent ├«n raport cu cine este comparat). ├Än psihologia intercultural─â, demers care fundamenteaz─â ╚Ötiin╚Ťific monografia men╚Ťionat─â mai sus, profilul psihologic nu este ceva imuabil, dat ╚Öi transmis genetic, ca ├«n vechea Volkerpsychologie. Unele atribute psiho-culturale au o eritabilitate mai mare sau mai mic─â, peste care se suprapun ├«ns─â determinant cauze socio-culturale. Unele atribute psiho-culturale s├«nt mai stabile, altele mai fluctuante; dar faptul c─â ceva este stabil nu ├«nseamn─â c─â este nemodificabil (tot ce este nemodificabil este stabil, dar nu tot ce este stabil este nemodificabil).

├Än cartea dvs., Psihologia poporului rom├ón, ap─ârut─â ├«n 2015 ├«n urma unui studiu care a durat zece ani, a╚Ťi afirmat, la un moment dat, c─â ├«ncrederea ├«n semeni a sc─âzut. Sc─âderea ├«ncrederii ├«n ceilal╚Ťi afecteaz─â ╚Öi ├«ncrederea ├«n sine / stima de sine?

Da, prin raportare la spa╚Ťiul vestic, nivelul de ├«ncredere interpersonal─â al rom├ónilor este extrem de sc─âzut, ceea ce duce apoi ╚Öi la o cooperare sc─âzut─â. Cooperarea sc─âzut─â nu ne ajut─â s─â construim institu╚Ťii sociale moderne care s─â ne utilizeze, spre exemplu, poten╚Ťialul bun de inteligen╚Ť─â/creativitate (care este similar altor popoare vestice). Nivelul ├«ncrederii interpersonale variaz─â ├«ns─â ╚Öi ├«n func╚Ťie de genera╚Ťii, tinerii rom├óni av├«nd un nivel de ├«ncredere interpersonal─â de dou─â ori mai mare dec├«t cei mai ├«n v├«rst─â. Nu este aici locul explor─ârii detaliate a cauzelor ├«ncrederii interpersonale reduse. Spun doar c─â dac─â aceast─â ne├«ncredere interpersonal─â, mai ales fa╚Ť─â de str─âini, poate c─â a fost justificat─â istoric, ast─âzi este un handicap major!

Stima de sine este la r├«ndul ei mai sc─âzut─â prin raportare la spa╚Ťiul vestic (ex. americani), chiar dac─â aceasta nu deriv─â cu necesitate din ├«ncrederea interpersonal─â sc─âzut─â. Interesant, ├«n stima de sine a rom├ónilor componenta de autoapreciere, nu cea de autocompeten╚Ť─â, este mai sc─âzut─â ├«n compara╚Ťie cu spa╚Ťiul vestic (ex. americani).

Care ar fi consecin╚Ťele psihologice ale lipsei de ├«ncredere ├«n sine?

Psihologic vorbind, atunci c├«nd stima de sine este sc─âzut─â (negativ─â) putem a┬şpe┬şla la mai multe strategii. Una este s─â l─âs─âm stima de sine sc─âzut─â s─â se ex┬şprime ├«n emo╚Ťiile ╚Öi comportamentele noastre, ceea ce ├«nseamn─â complexe de inferioritate (suferin╚Ť─â psihologic─â). Apoi, putem nega sau atenua aspectele ne┬şgative prin diverse mecanisme defensive (ex. negare/ra╚Ťionalizare), ceea ce reduce pe termen scurt suferin╚Ťa psihologic─â (dar o poate amplifica pe termen mediu ╚Öi lung). ├Än fine, putem exagera unele atributele pozitive mai mult sau mai pu╚Ťin circumstan╚Ťiale pentru a masca stima de sine sc─âzut─â, gener├«nd astfel chiar emo╚Ťii pozitive (instabile ├«ns─â); ├«n form─â extrem─â, putem chiar acoperi stima de sine sc─âzut─â cu mecanisme defensive compensatorii (ex. reac╚Ťia invers─â), ceea ce poate genera complexe de superioritate (o stare psihologic─â de bine instabil─â). ├Än consecin╚Ť─â, vom vedea la rom├óni un amestec de stim─â de sine pozitiv─â (├«ncredere ├«n sine), complexe de inferioritate ╚Öi superioritate ╚Öi defense. Sigur, acest amestec poate fi g─âsit la orice popor, dar ├«n cazul nostru, ╚Ťin├«nd cont c─â aproximativ 67% din rom├óni au stima de sine mai sc─âzut─â dec├«t americanul mediu, trebuie s─â lucr─âm programatic pentru a ne dezvolta s─ân─âtos ├«ncrederea ├«n sine. Solu╚Ťia corect─â este restructurarea cognitiv─â, prin care stima de sine negativ─â este schimbat─â ├«n acceptare necondi╚Ťionat─â ╚Öi/sau stim─â de sine pozitiv─â. Asta mai ales c─â, a╚Öa cum spuneam, rom├ónii au fundamentul pentru aceast─â stim─â de sine pozitiv─â (ex. poten╚Ťialul de inteligen╚Ť─â/creativitate este similar popoarelor vestice ÔÇô am investigat, spre exemplu, compara╚Ťiile cu americanii, britanicii, francezii, ╚Ť─ârile nordice etc.).

Dac─â e s─â vorbim despre complexe, s├«nt dou─â aspecte care se bat cap ├«n cap ╚Öi pe care v-a╚Ö ruga s─â le explica╚Ťi. Pe de o parte, s├«ntem m├«ndri c─â s├«ntem rom├óni, pe de alta, ne autocritic─âm, pe toate planurile. De ce aceast─â oscilare de la m─ârire la dec─âdere?

Schmitt ╚Öi Allik, ├«n 2005 (ÔÇ×Simul┬ştaneous administration of the Rosenberg Self-Esteem Scale in 53 nations: Exploring the universal and culture-specific features of global self-estemÔÇť, ├«n Journal of Personality and Social Psychology, 89, 623-6423), confirm─â faptul c─â putem spune c─â la rom├óni stima de sine este mai pu╚Ťin coeziv─â. De╚Öi ├«ncerc─âm s─â atenu─âm (66% din rom├óni, mai mult ca americanul mediu), neg─âm (88% din rom├óni, mai mult ca americanul mediu) ╚Öi chiar s─â compens─âm aspectele negative, nu reu╚Öim, ├«n condi╚Ťiile ├«n care, a╚Öa cum spuneam anterior, 67% din rom├óni au stima de sine mai sc─âzut─â dec├«t americanul mediu. Ceea ce facem apoi ca s─â reducem totu╚Öi efectul stimei de sine negative este s─â complet─âm aceste elemente negative cu elemente pozitive, uneori duse p├«n─â la superlativ (69% din rom├óni au tendin╚Ťa de a se prezenta la superlativ ├«n compara╚Ťie cu americanul mediu); dar asta creeaz─â o imagine de sine instabil─â ╚Öi reactiv─â (ex. s├«ntem u╚Öor de st├«rnit, mai ales prin criticile care ne amenin╚Ť─â construc╚Ťia pozitiv─â pe care am f─âcut-o pentru a ne acoperi stima de sine negativ─â). Din acest motiv, pentru noi critica este un pericol care atenteaz─â la imaginea noastr─â adesea compensat─â, la esen╚Ťa noastr─â, nu o vedem ca pe o oportunitate de a ├«nv─â╚Ťa din ea ╚Öi e contextualizat─â (ex. vizeaz─â unele aspecte/comportamente ale noastre, nu persoana ├«n ├«ntregime). [...]

Revenind la cartea dvs., ├«n care vorbi╚Ťi de asemenea despre scepticism, este acest scepticism o tar─â a comunismului?

Scepticismul este o axiom─â social─â (e╚Öti sceptic fa╚Ť─â de ceva), av├«nd, spre exemplu, un nivel mai crescut ├«n Rom├ónia ├«n compara╚Ťie cu China, Germania, Japonia, Turcia sau SUA, un nivel similar ├«n Rom├ónia, Polonia ╚Öi Spania ╚Öi un nivel mai sc─âzut ├«n Rom├ónia dec├«t ├«n Rusia ╚Öi Ucraina. A╚Öadar, analiz├«nd ╚Ť─ârile men╚Ťionate anterior, scepticismul nu este o tar─â a comunismului, ci a unor factori socio-culturali mai largi, dincolo de comunism. ├Än anumite condi╚Ťii, comunismul poate s─â fie unul din factorii determinan╚Ťi, dar nu este nici un factor necesar, nici suficient.

Dac─â Rom├ónia ar sta pe canapea, la o sesiune de psihoterapie, de ce crede╚Ťi c─â ar veni?

Glumind, a╚Ö spune c─â ├«n primul r├«nd a╚Ö pune-o pe scaun/fotoliu, pentru o interven╚Ťie eficient─â, canapeaua nemaifiind ast─âzi o op╚Ťiune viabil─â!

Merg├«nd pe metafora dvs., ├«n general Rom├ónia nu are probleme psihologice mai mari dec├«t SUA sau alte ╚Ť─âri ale spa╚Ťiului vestic. Are ├«ns─â o insatisfac╚Ťie existen╚Ťial─â exprimat─â prin dominan╚Ťa emo╚Ťiilor negative ╚Öi a unui nivel mai sc─âzut de fericire ├«n raport cu ╚Ť─ârile vestice. Cred c─â aceast─â nelini╚Öte/insatisfac╚Ťie deriv─â din multiplele discrepan╚Ťe cu care avem de-a face. ├Än primul r├«nd, avem discrepan╚Ťa dintre cum s├«ntem ╚Öi cum credem c─â s├«ntem. Apoi, avem o stim─â de sine negativ─â pe care, ├«n loc s─â o ├«nfrunt─âm ╚Öi s─â o schimb─âm, o neg─âm/atenu─âm/compens─âm, ceea ce genereaz─â o ├«ncredere ├«n sine mai pu╚Ťin stabil─â. Avem un poten╚Ťial intelectual (de inteligen╚Ť─â/creativitate) similar popoarelor vestice, dar din cauza institu╚Ťiilor sociale slabe nu reu╚Öim s─â-l valorific─âm (astfel c─â nu excel─âm ├«n competi╚Ťiile educa╚Ťionale ╚Öi de inova╚Ťie interna╚Ťionale). Pentru a reduce stresul indus de aceste discrepan╚Ťe multiple apel─âm la mecanisme defensive, ceea ce ne face reactivi la critic─â (emo╚Ťionali!) ╚Öi mai pu╚Ťin deschi╚Öi spre a analiza ra╚Ťional ╚Öi non-defensiv realitatea a╚Öa cum este aceasta.

Dac─â am ├«nv─â╚Ťa s─â avem ├«ncredere unii ├«n ceilal╚Ťi, atunci am coopera mai bine (ex. sus╚Ťin├«ndu-i/promov├«ndu-i, nu bloc├«ndu-i pe cei mai buni dintre noi, pentru c─â succesul lor este succesul tuturor) ╚Öi am putea astfel construi institu╚Ťiile sociale moderne care s─â ne utilizeze apoi poten╚Ťialul intelectual bun, cu impact pozitiv asupra competitivit─â╚Ťii ╚Ť─ârii ╚Öi a calit─â╚Ťii vie╚Ťii oamenilor. 

interviu ap─ârut ├«n dosarul ÔÇ×Complexele rom├ónilorÔÇť din Dilema veche, nr. 732, 1-7 martie 2018 

a consemnat Stela GIURGEANU

Foto: Lucian Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.