Despre povești în politică

Victor GIOSAN
Publicat în Dilema Veche nr. 1010 din 17 august – 23 august 2023
image

„Încă o dată, povestea simplă – metafora goală – mutilează politica eficientă.”

Philip Seargeant, Arta narațiunii politice

În 2022 a apărut, tradusă în românește, cartea scriitorului și lingvistului Philip Seargeant despre relația dintre politică și povestire și dependența tot mai strînsă a celei dintîi de a doua. Cartea descrie legătura organică dintre populism, post-adevăr, teorii conspiraționiste și forma poveștilor simple, „exemplare”. Este vorba de îmbinarea unui a) cadru general: Binele (poporul), Răul (elita), Eroul (liderul charismatic/mesianic) cu b) o metodă de „cunoaștere” bazată exclusiv pe emoție, persuasiune, credința în „adevăruri” profunde, ascunse, la care se are acces numai printr-o intuiție specială, disprețul pentru fapte, logica și rațiunea curentă ca manifestări ale unei false conștiințe și c) cu o structură specifică povestirii simplist-exemplare: Protagonist (Eroul), Antagonist (membru al Elitei), Declanșatorul acțiunii, Punctul Culminant și Finalul (luminos, definitiv, complet). Tonul cărții este îngrijorat-resemnat: dependența politicii de povestire a existat întotdeauna și se va accentua, singura alternativă fiind susținerea unui fel de pluralism de povești, poate ceva mai complexe, în cadrul discursului politic.  

În mod evident povestirea face parte din dimensiunea specific umană de înțelegere, de schimbare și depășire a realității. Și totuși, modernitatea liberală se bazează în mod fundamental pe relații și reguli impersonale prin intermediul cărora indivizii cooperează eficient într-un cadru social tot mai complex. Acest caracter impersonal este unul non-natural omului (un construct cultural) și nu este obținut o dată pentru totdeauna (vezi Fukuyama, Originile ordinii politice și Ordinea șidecăderea politică). Politica liberal-democratică are la bază un consens minimal atît asupra modelului societal de bază (pluralism reprezentativ, economie de piață), cît și asupra unui set de reguli de desfășurare a competiției politice (posibilitatea permanentă de rotație pașnică a puterii, adversarul politic văzut ca un simplu competitor). 

Or predominanța povestirii exemplare subminează fundamental toate acestea: în fond, nu pot fi două povești exemplare, ci numai una – dacă ar fi două, nu ar mai fi exemplare. Mai mult, consensul minimal este înlocuit cu dialectica prieten-dușman care duce automat la nevoia de anihilare a adversarului politic, care nu mai este un competitor legitim, putînd oricînd să preia puterea în urma unor alegeri, ci un inamic identificat ca atare în structura povestirii exemplare. Dependența radicală a politicii de povestirea exemplară duce și la exacerbarea rolului emoției, persuasiunii și personalizării și la distrugerea cadrului de reguli și relații impersonale: politica se personalizează și charisma devine esențială, politicianul este „o rudă”, un apropiat și el se comportă ca un șef atotputernic în interiorul structurilor politice. 

Cu privire la metodă trebuie remarcat că aceasta se bazează pe neîncrederea și disprețul pentru rațiune, logică, fapte, dovezi empirice. Există o dificultate majoră de a înțelege și analiza complexitatea datelor și a situațiilor reale, calitatea argumentelor, iar în dezbatere se promovează suspiciunea generalizată. Precaritatea educației umaniste conduce la dificultatea de a măsura și compara, în timp și spațiu, semnificația faptelor potrivit unei matrice cultural-istorice adecvate. Totodată, disprețul față de expertiză se naște și din interpretarea absolutistă a cauzalității, a identificării acesteia cu corelația sau simpla succesiune a două evenimente, cu incapacitatea înțelegerii și evaluării corecte a probabilității și a rolului întîmplării. Totul este gîndit complet determinat, întîmplarea este eliminată odată cu liberul-arbitru al actorilor individuali. Toate acestea stimulează gîndirea superstițioasă, magică – avem de-a face cu extinderea pe scară largă a unui soi de neo-obscurantism care respinge vehement bazele raționalității iluministe. Iar toate acestea se potrivesc de minune generalizării povestirii exemplare.

Extinderea sistematică a utilizării poveștii exemplare în domeniul politicii face ca accentul să cadă exclusiv pe comunicare, pe spectacolul luptei politice de obținere a puterii. Și aproape deloc pe ceea ce se face cu puterea, pe modul de guvernare efectivă, pe efectul politicilor implementate. Toată politica se limitează la lupta pentru obținerea și păstrarea puterii și nu pe modul de utilizare a puterii, pe guvernare – de unde dezamăgirea publică tot mai mare și creșterea neîncrederii în politică și politicieni. 

Ce se poate face dincolo de soluția lui Seargeant, în care nu cred? În primul rînd este nevoie de o critică a modului în care este extinsă nelegitim utilizarea povestirii și a structurilor sale în domeniul politicii, mai ales al folosirii puterii. Este evident că avem nevoie de povești, de artă pentru a ne înțelege lumea mai bine, dar trebuie să fim foarte atenți la uriașul risc de a vedea realitatea ca pe o operă de artă: armonioasă, necontradictorie, fundamental frumoasă, complet determinată. 

În al doilea rînd este nevoie de o reevaluare a modului în care se formează bazele cunoașterii raționalist-iluministe, mai ales în domeniul științelor umane, în sistemul educațional – acest subiect merită o dezbatere separată.

Și în al treilea rînd să ne întoarcem la Hobbes, la Smith, la realism: nu există o societate de sfinți, defectele și păcatele noastre sînt permanente: lenea, frica și lăcomia au rolul lor pozitiv – parafrazîndu-l pe Adam Smith, ne datorăm pîinea egoismului și setei de cîștig a brutarului. Dacă în povestirea exemplară domină albul și negrul, în realitatea politică cotidiană banală avem de-a face multe nuanțe de gri. 

Victor Giosan este consultant în domeniul managementului şi al finanţelor publice.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Gabriela cristea jpg
Gabriela Cristea, schimbare radicală de look, după ce a plecat de la Antena Stars: „Sunt un pic șocată”
La începutul acestei luni, Gabriela Cristea dat o fugă la salonul de înfrumusețare, unde a mers alături de soacra sa. Prezentatoarea TV nu a făcut atunci o schimbare radicală, doar și-a reînnoit culoarea părului. Însă, cum a promis că urmează să își schimbe look-ul în luna ianuarie a acestui an, ved
gigi becali facebook jpeg
Gigi Becali, pe urmele lui Donald Trump: a renunțat de mic de băutură
Face carieră informația conform căreia Donald Trump, noul președinte al SUA, nu se atinge de alcool.
trump Mariann Edgar Budde jpg
„Un critic radical de stânga”. Trump atacă dur un episcop care a cerut „milă” pentru imigranți și minoritățile sexuale
Președintele american Donald Trump a reacționat miercuri împotriva unui episcop care i-a cerut direct să arate milă imigranților și comunității LGBTQ+, transmite POLITICO.
preot ciprian mega arhiva personala jpeg
Preotul-regizor Ciprian Mega, „oprit de la slujire” de Episcopia Ortodoxă a Oradei. Este acuzat că a fost plantat în BOR de Rusia
Episcopia Ortodoxă a Oradei l-a suspendat pe preotul Ciprian Mega, acesta fiind acuzat că a fost plantat în Biserica Ortodoxă a României (BOR) de către Biserica Ortodoxă Rusă, și că slujește contra intereselor țării.
Nicolae Ceauşescu arestat de poliţia din Târgovişte, în 1936 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 2/1936)
Știați că e o legătură între Cuza și Ceaușescu? Fostul dictator a făcut pușcăriei pe legile lui Cuza!
În vreme ce era şef al Regionalei UTCdR Prahova şi încerca, împreună cu agitatorul polonez Vladislav (sau Vladimir) Tarnovski, să coaguleze celulele comuniste, Nicolae Ceauşescu a fost arestat, judecat şi apoi condamnat.
1 analize sange jpg jpeg
Teste de sânge care permit detectarea timpurie a mai multor tipuri de cancer, dezvoltate de cercetătorii de la Oxford
Un test de sânge revoluționar, creat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, ar putea reprezenta un pas important în combaterea cancerului.
Prostituţie FOTO SHUTTERSTOCK
Prostituția și furnizarea de servicii sexuale, incluse în lista noilor coduri CAEN din 2025
Apar în premieră în legislația românească modernă menționate ocupațiile de furnizare de servicii sexuale și prostituție.
Gheorghe Hagi (Sportpictures) jpg
Gică Hagi, răbufnire la ultimul meci: „Toată ziua jocuri! La revedere”
Gică Hagi, nervos după ultima partidă de campionat.
Dennis Man (EPA) jpg
Dennis Man, la un pas de mare lovitură: ce echipă îl dorește pe român
Dennis Man e dorit de un club mare din fotbalul italian.