Despre lustraţie, în spaţiul virtual

Publicat în Dilema Veche nr. 177 din 30 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am lansat o anchetă despre lustraţie printre tinerii jurnalişti şi, în acelaşi timp, bloggeri, în speranţa că vom obţine răspunsuri directe, lipsite de idei preconcepute din partea unor oameni ce se exprimă dezinvolt într-un spaţiu virtual care nu are nici o legătură cu trecutul, căci pe vremea comunismului era inexistent. Iar ei erau copii sau adolescenţi. De altfel, dezbaterile şi discuţiile pe tema lustraţiei au generat, pe bloguri şi pe forumuri, articole şi analize pline de consistenţă. Cît de necesară este acum o lege a lustraţiei în România şi cum ar putea fi ea aplicată? O întrebare care ar putea avea ca sistem de referinţă "modelul" polonez. Iată opiniile pe care le-am primit pe e-mail: Mihai MORAR morar.hotnews.ro Legea lustraţiei are acum, atît de tîrziu de la Revoluţie, acelaşi efect pe care îl are facultatea pe care o urmează Vanghelie şi Becali. Oare şcoala făcută acum, la miezul vieţii, mai poate avea vreun efect educativ asupra celor două personaje? Nu, însă se va adăuga la un CV la care n-o să se uite decît urmaşii şi biografii lor. La fel şi cu lustraţia: adoptarea legii ar fi un punct în plus la CV-ul României în faţa Istoriei. Ne îndreaptă moraliceşte ca neam, dar în fapt nu va corecta nimic în politică, administraţie sau economie. În cei 18 ani în care am tărăgănat această lege, ţara şi-a dezvoltat propriul sistem imunitar împotriva viruşilor comunişti: după ce au falimentat coloşi ai economiei, foştii băieţi cu stea pe umăr au început rînd pe rînd să fie scuipaţi afară de regulile capitaliste, rotiţele inteligente ale marketingului şi lupii tineri şi educaţi. Economia nu se mai conduce după minţile lor retrograde, din administraţie încep rînd pe rînd să plece, din pricina nepriceperii, şi nici în politică nu mai au mult de trăit. Selecţia naturală şi legile competiţei au ţinut loc de legea lustraţiei la noi, la români. Pe de altă parte, e greu să judeci trecutul unui om după şabloanele unei declaraţii. Prefer să-l judec după ce înseamnă acel om în prezent. Iulian COMANESCU comanescu.hotnews.ro Deşi efectele sînt slabe şi posibil neechitabile azi, o lege a lustraţiei este necesară fiindcă realizează un fel de "pace cu trecutul". La începutul anilor ’90, opoziţia vremii a venit cu probleme etice şi cu o raportare la comunism în chip de idee politică, iar Iliescu şi FSN-ul au furat dezbaterea politică şi au mutat-o pe tărîmul tranziţiei economice, fiindcă, desigur, nu le convenea ca trecutul lor să fie pus în discuţie. Nu cred că în România - sau în altă parte - se poate construi ceva fără o raportare limpede la trecut. Or, o lege a lustraţiei ar însemna începutul unei judecăţi istorice, chiar dacă efectele ei imanente vor fi bizare. Ca şi dosarele CNSAS, înseamnă începutul eliminării unui soi de ipocrizie istorică sau a istoriei în care noi, românii, am excelat şi în alte epoci. Cristian CHINA-BIRTA marketingpolitic.ablog.ro Cui mai foloseşte "acum" aşa ceva? Doar naivii pot crede că adevăraţii ofiţeri de Securitate şi adevăraţii turnători mai pot fi descoperiţi "acum". Restul - plevuşca - nu e cu mult mai vinovată decît sînt 90% din românii care au trăit în perioada aceea şi care, oricum ai lua-o, au validat regimul. Să îi pui la zid "acum" pe unii dintre ei pentru că au cedat unor presiuni atunci cînd nu credeau că se mai poate schimba ceva mi se pare echivalent cu a-ţi bate copilul ca să înţeleagă soţia că tu eşti bărbat în casă. Răzvan ION co-editor Pavilion, jurnalpolitic.org Această lustraţie este absolut necesară pentru ca românii să ajungă la acele obiective pe care şi le-au propus: prosperitate, siguranţă etc. Deşi uşor tardivă, lustraţia înseamnă şi o reparaţie morală. Însă în ceea ce priveşte aplicarea unei legi a lustraţiei, acest lucru va fi anevoios şi complicat. Oricum, consecinţele asupra clasei politice sînt zero. Însă aici ar mai trebui spus că dezamăgirea vine din faptul că unul ca Ion Iliescu nu mai poate fi lustrat. Va fi în afara politicii pînă la aplicarea unei asemenea legi. Şi atunci, mă întreb, la ce bun? Şi mă întorc la prima frază: poate doar pentru a merge mai departe moralmente... Polonia, după opinia mea, este un exemplu de neurmat. Acolo s-a declanşat un proces destul de straniu unde această lege a devenit contrară Constituţiei, căci ea îi obligă pe cetăţeni să dovedească că nu au făcut ceea ce nu au făcut. Nu cred că este un exemplu de urmat, însă ar fi unul de studiat pentru a nu repeta greşeli deja comise. Jaunetom City Limits - blog colectiv jaunetom.wordpress.com O lege a lustraţiei este necesară fie şi numai dacă ţinem cont de încărcătura simbolică. Cu toate acestea, experienţa poloneză ne învaţă că o astfel de lege ar întîmpina dificultăţi aproape imposibil de trecut. Iar nuanţele de gri din societăţile postcomuniste sînt teribil de greu de ignorat. Chiar dacă nu se va ajunge la adoptarea unei legi, cred că lustraţia ca fenomen se produce încet-încet mai ales în conştiinţa noilor generaţii. E de ajuns să priveşti liderii din administraţie. Chiar dacă nu suficient de repede, persoanele ce ar putea fi vizate de un astfel de act nu mai sînt acceptate la fel de uşor şi au început să părăsească zona publică. a consemnat Adina POPESCU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.