Despre lideri şi mase în lupta anticorupţie

Sorin IONIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Despre lideri şi mase în lupta anticorupţie jpeg

Nu-i frumos, ba chiar este un pic deprimant, să te uiţi înapoi peste un arc de zece ani şi să constaţi că ai avut dreptate într-o prognoză pesimistă. Din fericire, eu n-am avut pe de-a-ntregul: au fost cîţiva calaveri pe cai albi care au făcut multe pentru lupta anticorupţie în România în ultimii ani, şi nu doar şarje tip Don Quijote, ci chiar schimbări reale. Ceea ce arată că poţi merge departe cu reforma instituţională, însă nu pînă la capăt. Există o limită pînă la care poţi îndrepta lucrurile prin legi şi instituţii noi, chiar dacă ele sînt bine croite – după care, omul pus în fruntea lor face toată diferenţa. Exemplul Monicăi Macovei şi cel al lui Daniel Morar sar în ochi.

Mai că l-aş fi inclus şi pe preşedintele Băsescu în această listă. Asta pînă acum vreo patru săptămîni, cînd a venit celebra sa declaraţie de schimbarea macazului, în care i-a criticat aiurea pe procurorii DNA şi a cerut parlamentarilor să facă ceea ce ei şi-au dorit dintotdeauna, iar el striga cu glas mare că nu e bine: anume, să judece pe fond dosarele de corupţie ale confraţilor de partid. De atunci încoace, aprecierea rolului lui Băsescu în modernizarea şi curăţarea statului român de corupţie s-a complicat foarte tare, deci e bine să rămînă pe seama istoricilor. E adevărat că el i-a inventat pe Macovei şi Morar, şi-a jucat mandatul în susţinerea lor în 2007 şi pare că îi mai susţine încă. Însă de ce parte înţelege el să continue lupta în anul electoral 2012, nu m-aş încumeta să ghicesc în clipa asta.

S-au făcut deci paşi importanţi în aceşti zece ani în combaterea corupţiei cu instrumente represive noi (precum DNA şi ANI); însă doar cîte ceva în partea de prevenţie a ei, în special, la sursele profunde şi înrădăcinate social de care vorbeam în articolul de acum zece ani: simplificarea şi transparentizarea mecanismelor reglementatoare şi bugetare ale statului, cu pletora de subvenţii explicite şi implicite pe care le generează. Iar ce s-a făcut ţine mai curînd de fireasca încheiere a privatizărilor (un proces complicat şi mereu contestabil) care a diminuat proprietatea de stat ce poate fi prăduită; şi de accederea în UE, bazată pe importul de reguli concurenţiale şi supraveghere mai strictă în privinţa ajutoarelor de stat pentru diverşi prieteni capitalişti. Cu alte cuvinte, Tăriceanu sau PDL a trebuit să aplice mai cu fereală după 2007 strategia PNL interbelic: „prin noi înşine“, adică favoritism bugetar pentru antreprenorii amici.

O mare problemă constă în faptul că, în vreme ce represiunea corupţiei prin justiţie este populară în rîndul maselor, deci poate avea un anume sprijin electoral, reformele instituţionale care nivelează terenul de joc, raţionalizează alocările bugetare, elimină risipa şi favoritismele nu sînt deloc aşa. Într-o carte bestseller de analiză pe exemple americane, Bryan Caplan argumentează, oarecum contra curentului, că ineficienţa şi distorsiunile alocative în democraţii se datorează nu doar lobby-ului neruşinat al grupurilor speciale de interese, care ţin captivă decizia politică, ci în primul rînd clişeelor de gîndire, concepţiilor eronate şi miturilor ideologice prezente la nivelul votantului de rînd (vezi www.bcaplan.com).

Cu alte cuvinte, democraţiile emergente eşuează în lupta anticorupţie, tocmai pentru că răspund prea exact, punct cu punct, dorinţelor contradictorii şi uneori perverse ale votanţilor. Nu poţi să nu-ţi aminteşti aici de celebra zicală a lui Churchill, care spunea că cel mai greu moment pentru un democrat convins este o discuţie de un sfert de oră cu un votant de rînd.

Sorin Ioniţă lucra în 2001 la Societatea Academică din România. Astăzi lucrează la Expert Forum, o nouă organizaţie de expertiză în politici publice.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.