Despre iluzia înțelegerii profunde

Lucian ANCU
Publicat în Dilema Veche nr. 860 din 1 - 7 octombrie 2020
Despre iluzia înțelegerii profunde jpeg

Cu trecerea timpului, mulți am uitat că în anul de grație 2008 urma să vină sfîrșitul lumii. Conform unor „experți”, apocalipsa ar fi urmat să fie declanșată de pornirea acceleratorului LHC de la CERN. Acceleratorul avea să producă și să cerceteze, printre altele, găuri negre cuantice. Vocile acestor „experți” au răspîndit în media temerea că aceste găuri negre cuantice, odată produse, ar putea fi „scăpate de sub control” și ar putea distruge Pămîntul. Observînd că în România aceste mesaje se amplificau, am hotărît să scriu un articol în care să explic pentru publicul larg fenomenul – și de ce nu există nici un motiv de îngrijorare. Articolul a primit ceva atenție, însă surprinzătoare a fost una dintre sursele de la care veneau cei mai mulți vizitatori: un forum dedicat pregătirilor de nuntă. Atunci cînd îți pregătești nunta, primul lucru de care vrei să fii sigur e că sfîrșitul lumii nu-ți strică planurile. Această experiență a fost relevatoare pentru mine, făcîndu-mă să înțeleg că, pentru a fi expert cu expunere la public, 1) publicul alege unde și dacă te ascultă și 2) trebuie să te pui la dispoziția publicului.

Cînd vine vorba de interacțiunea experților cu publicul larg, unul dintre cele mai interesante experimente din științele cognitive este cel al lui Rozenbilt și Keil „The misunderstood limits of folk science: an illusion of explanatory depth”, Cogn. Sci., 2002. Concluzia articolului: „Oamenii cred că înțeleg fenomene complexe cu mult mai mare precizie, coerență și profunzime decît le înțeleg de fapt; ei sînt subiecții unei iluzii – iluzia înțelegerii profunde. Iluzia este cu atît mai accentuată pentru cunoștințele explicative decît pentru fapte, proceduri sau povestiri”. În cadrul acestui studiu, subiecții au fost rugați să își evalueze nivelul de cunoaștere a răspunsului unei întrebări de tipul: „Cum funcționează o mașină de cusut?”, „Cum scrie un pix?”, „Cum elimină ficatul toxine?” etc. În pasul următor au fost rugați să formuleze, în scris, cît mai detaliat și cu cît mai puține omisiuni, răspunsurile la respectivele întrebări și să-și reevalueze nivelul de cunoaștere. Apoi li s-a pus la îndemînă o mostră de răspuns dintr-o sursă recunoscută și a trebuit să-și reevalueze nivelul de cunoaștere a fenomenului în momentul începerii experimentului, cît și după ce au citit documentația. Ceea ce s-a observat la nivelul celor patru evaluări a fost că acestea aveau forma J, subiecții avînd iluzia cunoașterii fenomenelor la începutul experimentului, pentru ca mai apoi nivelul cunoașterii să scadă după redactarea explicațiilor și compararea cu referința. Îmbucurător este faptul că toți subiecții consideră că nivelul de înțelegere este cel mai mare la sfîrșitul procesului, adică efortul documentării și interacțiunii cu un expert își au rostul.

În această interacțiune, pe lîngă faptul că mai întotdeauna există o discrepanță în înțelegerea unor noțiuni presupuse a fi cunoștințe generale (înțelegerea noțiunii de probabilitate este un exemplu facil), mai există și această barieră a acceptării unei explicații atunci cînd ești victima iluziei cunoașterii. Din studiul de mai sus vedem că această barieră e cu atît mai înaltă cu cît fenomenele sînt mai complexe. Prin urmare, cu toții ne autoevaluăm mai experți decît sîntem în diverse probleme complexe, de la schimbarea climatică la transmiterea bolilor infecțioase sau modul optim de îmbarcare în avion. Or, dificultatea în comunicarea cu experții rămîne traversarea acestei bariere. Astfel se întîmplă de multe ori ca cei mai vizibili „experți” să nu fie și experții cu expertiza cea mai solidă, ci aceia care și-au construit o imagine atractivă pentru publicul larg. În România apar de multe ori experți mai degrabă cu numele decît cu expertiza. Cauza este și modul în care pozițiile echivalate în mod normal cu expertiza au fost și sînt ocupate de multe ori pe criterii care nu au legătură cu nivelul de cunoaștere. Edificatoare în acest context este poziția recentă a Academiei Române referitoare la comunicațiile 5G. Și, da, cu asemenea bîlbîieli, cum putem vorbi despre un mediu propice creșterii încrederii în experți? Să nu uităm de plagiate, de teze cumpărate sau făcute doar pentru a încheia un nivel de studiu care contribuie la șubrezirea încrederii în experți.

Cum recunoaștem totuși interacțiunea cu un expert? Cred că de la început trebuie să acceptăm că explicarea unui fenomen complex este de cele mai multe ori însoțită de nuanțări, paranteze și aparente abateri de la ceea ce pare subiectul principal. Dacă expertul nu este exersat în arta comunicării, argumentația ne poate induce o stare de confuzie ori poate produce un sentiment de îndoială și neîncredere. Această senzație poate fi întărită dacă expertul alege să vorbească în termeni ce indică probabilități, corelații și folosește mai puțin termeni care indică certitudinea. Dacă simțim această senzație, cel mai bine e să rezistăm și să continuăm să ascultăm explicațiile. Dacă avem în față un expert, toate piesele puzzle-ului se vor așeza la locul lor. Și invers, dacă certitudinea este cea care domină monopolistic în opinia unui expert, deși deloc intuitiv, trebuie să ne aducem aminte că certitudinea fără urmă de îndoială e mai degrabă un semn al lipsei de expertiză.

Lucian Ancu este doctor în fizică, cercetător specializat în fizica particulelor elementare. Printre altele a participat la experimentul ATLAS (CERN) și DZero (Fermilab). De mai bine de un deceniu urmărește reforma sistemului de cercetare din România ca membru Ad Astra și pe site-ul mic-mic-anc.ro.

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.