Despre efectul schimbărilor climatice în Piața Norilor

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Despre efectul schimbărilor climatice în Piața Norilor jpeg

O masă obișnuită, duminicală, nimic sofisticat. O ciorbă acră, fasole&cîrnați și gutui „îmbătate“. Comfort food, cum ar zice Jamie Oliver. Primul pas: cumpărăturile. Mi-am luat două plase mari, de pînză, ca să-mi încapă tot ce-mi trebuie. Lista e destul de lungă: ceapă, morcovi, țelină, cartofi, usturoi, pătrunjel, leuștean, lobodă, borș, ardei iute, ardei gras, fasole, cîrnați afumați, varză acră sau castraveți murați, gutui, o sticlă de vin. Măcar nu e mult de mers pînă la Piața Norilor. În plus, pe o suprafață relativ redusă, le găsești chiar pe toate. Unii dintre negustori mă cunosc deja și-mi caută cele mai bune produse de pe tarabă.

Un trecător oarecare ar putea rămîne cu impresia că mersul la cumpărături e un soi de activitate recreativă pentru diminețile de duminică. Oamenii își zîmbesc și schimbă cîteva vorbe, banii circulă dintr-o mînă în alta, produsele pleacă de pe tarabă și dispar în pungile clienților – totul se petrece într-o forfotă mai degrabă odihnitoare decît stridentă. Dar viața, ca și piața, e complicată… Mulți vînzători se plîng că nu mai merge treaba cum mergea odată. „Oamenii nu mai vin la piață, s-au obișnuit cu supermarket-ul“, îmi explică tanti cu zarzavatul. „De ce-ar veni cineva la mine să-i vînd o legătură de frunze cînd la supermarket găsești ce vrei și ce nu vrei?“ Nu înțeleg explicația: la supermarket, pătrunjelul, dacă e, e mereu ofilit. De ce-ar cumpăra cineva de acolo? „Orice e mai ieftin, plus că acolo sînt condiții, nu ca la noi, la piață, unde plouă prin acoperiș“ – îmi explică altcineva. Ăsta chiar e un argument! Cel mai grav e că oamenii nu mai știu ce să cumpere. „Pe vremuri nu făceau atîtea mofturi“, spune cartofarul. „Se cumpăra ce se găsea. Acum, toți s-au obișnuit cu produse fancy de la magazin, vor să fie toți cartofii de nu știu ce calibru, nu-l mai acceptă dacă-i cu pete, dacă-i strîmb, dacă are coaja un pic belită.“ În plus, am aflat, „oamenii se așteaptă să găsească în piață toate ciudățeniile de fructe și legume exotice, de care n-am auzit“.

Pe alocuri, cîte un vînzător mai abil face marketing creativ re­cen­zîndu-și singur marfa: „ardei FFF iute!!!“ sau „ROȘILE SUNT COAP­TE“ sau „salată fragedă“. Unii insistă pe proveniența autohtonă a mărfii. „Românitatea“ roșiei pare o calitate pe care mușteriii pun mare preț, de vreme ce mulți vînzători insistă cu această specificație. Pînă și cartofii au afișată indicația de origine (județul Ialomița). Era nevoie de ea, îmi explică vînzătorul, pentru că mulți aduc în piață cartofi de import, din Polonia. Sînt mai ieftini, „naiba să-i ia!“, dar nu se compară cu ai noștri. N-am găsit, în schimb, avocado din Mexic (cel mai bun); probabil că cel de la noi vine din Turcia, unde o fi fost aclimatizat, sau, poate, din Spania ori Portugalia – în orice caz, greu găsești unul bun. 

Am citit recent că schimbările climatice vor avea efecte tot mai nocive în multe părți ale lumii, cel mai grav afectate fiind așteptate la latitudinile mai joase. Țările din Africa, Asia și America Latină, multe dintre ele fiind deja atinse de precaritate și chiar de insecuritatea alimentară, vor fi expuse în și mai mare măsură efectelor încălzirii globale. Agricultura din acele regiuni va suferi daune greu de cuantificat. În schimb, sectorul agricol din regiunile cu climă temperată ar putea avea de cîștigat. Prin urmare, este posibil ca schimbările climatice să extindă și mai mult decalajul economic dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Cu alte cuvinte, dacă nu acționăm rapid pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, ne putem aștepta să avem în viitor un peisaj agricol foarte diferit, iar inechitățile sociale se vor accentua în defavoarea celor deja dezavantajați.

Nu-mi imaginez că duminica viitoare, la prînz, voi putea să-mi fac guacamole din avocado de-al nostru, neaoș, oltenesc, cumpărat direct de la producătorii locali, din Piața Norilor. Din fericire, încălzirea globală nu a avansat chiar atît de mult încît să schimbe peisajul agricol pînă la desfigurare. Și nu mi-aș dori să găsesc mango românesc în piață, dar nici să importăm leușteanul din cine știe ce ținuturi nordice, unde va mai crește, în lumea nouă și fierbinte care se întrevede în viitor. E clar însă că ce se întîmplă într-o parte a lumii produce efecte și în alte părți. Inclusiv în Piața Norilor.

 Foto: flickr.com

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Motanul-vedetă de pe Muntele Ceahlău. Portocală cutreieră cabanele la 2.000 metri altitudine. „E mai tare decât caprele negre“ FOTO
Portocală, un motan botezat de turiști cu acest nume după culoarea blănii, pare că-i la el acasă pe Muntele Ceahlău, fiind întâlnit prin preajma cabanelor.
image
Pacostea care a terorizat Parisul și New York-ul „se mută” la București. „A fost un chin până au scăpat de ele”
Piața imobiliară dă semne de declin în București și în marile orașe ale țării. Pe lângă prețurile imense și problemele cauzate de lipsa finanțării bancare, cei care vor să-și cumpere un apartament riscă să se confrunte și cu o nouă problemă, greu de imaginat până de curând
image
Hagi „fierbe“: Ianis, amenințat cu excluderea de la Euro 2024! Declarațiile care nasc o situație explozivă
Selecționerul Edward Iordănescu e „mut“ după calificarea la Campionatul European. În schimb, tatăl său tocmai l-a băgat într-o situație delicată, nominalizând jucătorii care n-ar merita să fie la turneul final, date fiind situațiile lor actuale la echipele de club.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.