Despre Dojo

Florin POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
Despre Dojo jpeg

Definiția dojo-ului

Cuvîntul „dojo” (compus din ideogramele „dō”- cale și „jō”- loc) este la origine un termen budist cu rădăcini în sanscrită (bodhimanda – „locul unde Sakyamuni și-a găsit calea”, conform dicționarului Kōjien). De-a lungul timpului apare utilizat ca „loc unde se meditează la Buddha” și „loc unde se studiază știința” (deseori, aflat în temple).

În prezent este folosit în special ca „locul unde se predau și se învață arte marțiale”.

Se poate remarca aici că sălile de sport se numesc „taiikukan” (sală de educație fizică), iar sălile de cursuri „kyōshitsu” (sală de educație), definind practic și un sistem de învățare pe bază de repetare de forme, spre deosebire de sistemele educative preluate din occident începînd cu a doua jumătate a secolului XIX.

În cele ce urmează, mă voi referi la dojo ca loc destinat deprinderii artelor marțiale – în mod special la dojo-urile tradiționale de aikido.

Regulile din dojo

Regulile dintr-un dojo se suprapun în mare măsură cu regulile de antrenament. Redau, în cele ce urmează, un set tipic de reguli, așa cum se regăsesc, spre exemplu, în statutul dojo-ului japonez Toyonaka Wakikai, din prefectura Osaka. Am extras doar cîteva dintre cele nouă reguli care reglementează dojo-ul.

1. Să respectăm regulile – și ceremonialul, mai ales – în mod corect, și să urmăm îndeaproape învățăturile instructorilor.

2. Pentru ca antrenamentul să aibă loc într-un mediu propice, se va face curățenie în mod obligatoriu înainte și după antrenament.

3. În dojo vom fi bine dispuși și în armonie cu cei din jur.

4. Unghiile de la mîini și de la picioare trebuie să fie întotdeauna tăiate scurt. Costumul de antrenament (dōgi) să fie întotdeauna curat.

Regula nr. 1 se referă la ceremonia de salut la intrarea și la ieșirea din spațiul privilegiat la dojo-ului și la respectarea locului în sală, în funcție de ierarhie.

Regula nr. 3, de curățenie a dojo-ului stabilește îndatorirea practicanților de a curăța sala, indiferent de starea de curățenie prealabilă, păstrată de către administratorii sălii. Curățenia se face după proceduri clar stabilite: se mătură suprafața saltelelor pornind de la peretele de onoare, iar la sfîrșit murdăria se strînge în colțul cel mai apropiat de ieșire și se adună, tradițional, cu un făraș (sau, mai nou, cu aspiratorul).

Regula nr. 5 se referă la „igiena” emoțională în vederea antrenamentului: a fi în armonie cu cei din jur și bine dispus (în armonie cu sine).

Regula nr. 7, cea de curățenie individuală, prevede și costumul de antrenament, care trebuie menținut curat, cît mai alb. Aș menționa aici o confuzie destul de comună de a considera cuvîntul „dojo” ca fiind din aceeași familie cu „dōgi”. Este o greșeală: în timp ce ideograma dō din dojo are sensul de „cale”, dō din „dōgi” înseamnă „tors”, („gi” fiind sonorizarea ideogramei „ki” din „kimono”, însemnînd veșmînt), „dōgi” nefiind astfel „veșmîntul căii”, ci mai curînd un „acoperămînt pentru tors”.

Folosirea spațiului dojo-ului

Dojo-urile sînt îndeobște rectangulare. În fiecare dojo se va desemna un „perete de onoare” („shoomen”), de obicei, peretele cel mai îndepărtat de intrare sau, în dacă sînt mai mute intrări, un perete fără uși, în ideea că locul cel mai îndepărtat de ușă este cel mai sigur, în cazul unui atac inopinat.

Dojo-urile din Japonia sînt prevăzute cu o suprafață mare de ferestre, care sînt deschise înaintea curățeniei inițiale și închise după curățenia finală. Sălile tradiționale nu sînt prevăzute cu încălzire sau cu aer condiționat.

Pe peretele de onoare sînt afișate de obicei fotografii, portrete, uneori, chiar statui ale fondatorilor artei respective, iar în funcție de pretențiile sau veleitățile practicanților pot fi și vaze cu aranjamente florale sau planșe cu aforisme caligrafiate, îndemnînd la curaj, străduință, meditație etc.

Latura opusă peretelui de onoare este utilizată în general ca loc de aliniere a practicanților. Alinierea se face în ordine ierarhică, cei mai înalți în grad sau mai vîrstnici membri ai grupurilor de antrenament fiind plasați în partea cea mai îndepărtată de intrarea în dojo.

Folosirea timpului dojo-ului

Timpul în dojo se împarte în segmente de 1-3 ore, fiecare începînd și terminîndu-se cu curățenia. Antrenamentul propriu-zis începe cu un ritual de purificare, după care urmează exerciții de mobilitate, forță, căderi, deplasări etc.

O caracteristică a utilizării timpului în dojo este lipsa pauzelor, recuperarea oboselii pricinuite de un segment de antrenament urmînd să se petreacă pe parcursul segmentului următor.

Prin folosirea timpului și spațiului cu maximă eficiență și păstrarea unui mediu curat și liber de factori perturbatori externi, dojo-ul este un instrument menit să creeze practicanților mediul propice pentru a-și limpezi mintea de orice gînduri „exterioare” și pentru a executa tehnicile cu atenție maximă la detaliu și cu simțurile alerte. 

Florin Popescu, doctor în filologie al Universității din Kyoto, este instructor principal de aikido (6 dan) la Manabu-dojo (http://www.aikido.manabu.ro).

Foto: flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.