Despre convingeri, credin┼úe ┼či certitudini

H.R. PATAPIEVICI
Publicat în Dilema Veche nr. 135 din 25 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än Vocabulaire technique et critique de la philosophie (Andr├ę Lalande, prima edi┼úie 1926; a 16-a, 1988) exist─â o ampl─â intrare sub titlul convinction (convingere), de unde afl─âm patru sensuri pentru acest cuv├«nt. ├Än sens slab, convingerea este o opinie probabil─â; ├«n sens tare, este o certitudine logic─â; ├«n general, convingerea desemneaz─â o certitudine care se justific─â printr-un amestec de ra┼úiuni ┼či sentimente puternice (de aici expresia "convingere intim─â" sau aprecierea "e un om de convingeri"); iar, ├«n principiu - ne spune Lalande - convingerea este un termen juridic, prin care e desemnat─â situa┼úia ├«n care este pus cineva c├«nd este silit, prin probe sau m─ârturii constr├«ng─âtoare, s─â recunoasc─â un anumit lucru ca fiind adev─ârat. Se vede imediat c─â, dac─â vrem s─â definim "convingerea", ne izbim de circularitatea pe care aceast─â no┼úiune o face cu alte c├«teva no┼úiuni, care ne apar, ├«n acest mod, ca fiind ├«nrudite: opinie, certitudine, ├«ncredin┼úare ┼či probatoriu. De fapt, c├«mpul de referin┼úe este mai larg, a┼ča cum arat─â comentariul critic f─âcut acestor sensuri de chiar Lalande. C├«nd este certitudine - ni se spune - convingerea e rezultatul unui proces logic, adic─â al unei succesiuni de opera┼úii strict ra┼úionale. Sensul juridic ├«i face pandant, probatoriul av├«nd drept scop adev─ârul, iar ca mijloc, furnizarea de argumente constr├«ng─âtoare. La cel─âlalt cap─ât, convingerea este ├«ncredin┼úarea c─â ceva este ├«ntr-un anumit fel. ├Än acest sens, ea amestec─â ra┼úiunile cu sentimentele, demonstra┼úia cu ├«ncredin┼úarea, iar convingerea pare acum a avea mai mult de-a face cu credin┼úa, dec├«t cu certitudinea: c├«nd nu este certitudine logic─â, convingerea este (doar) certitudine moral─â. Avem, prin urmare, trei no┼úiuni, ├«n func┼úie de care trebuie g├«ndit─â convingerea: certitudinea, credin┼úa, opinia; ┼či dou─â modalit─â┼úi de a o atinge sau demonta: demonstra┼úia constr├«ng─âtoare ┼či persuasiunea. Adic─â, tot convingerea, dar ├«n┼úeleas─â nu ca substantiv, ci ca verb - actul de a convinge. Prin urmare, convingerea ca substan┼ú─â trebuie evaluat─â ├«n lumina certitudinii, a credin┼úei ┼či a opiniei; iar convingerea ca act trebuie ├«n┼úeleas─â fie ca dovad─â constr├«ng─âtoare, fie ca strategie retoric─â. ├Än comentariul s─âu la articolul lui Lalande, Maurice Blondel conchide c─â "no┼úiunea de convingere pare s─â indice aspectul intelectual al unei credin┼úe puternice, adic─â partea luminoas─â a unei adeziuni ferme, a c─ârei justificare nu este pe de-a ├«ntregul ra┼úional─â". S─â vedem ce afl─âm din Vocabularul tehnic ┼či critic ├«n privin┼úa no┼úiunilor prin care convingerea este definit─â. Despre credin┼ú─â afl─âm c─â este o adeziune ferm─â a spiritului, care, de┼či subiectiv─â, ob┼úine efectul certitudinii prin t─âria angajamentului: este - ni se spune - o certitudine indemonstrabil─â ┼či, ├«n fond, incomunicabil─â. Certitudinea, ├«n schimb, ar fi starea de spirit care ader─â la o aser┼úiune adev─ârat─â, ├«n deplin─â cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â a faptului c─â este adev─ârat─â ┼či nu fals─â. ├Än Littr├ę (Dictionnaire de la Langue fran├â┬žaise), g─âsim c─â certitudinea este convingerea pe care o cap─ât─â spiritul c─â lucrurile s├«nt a┼ča cum le concepe ┼či nu altfel, iar credin┼úa ar fi doar o opinie, o convingere intim─â. S├«ntem - cum vede┼úi - tot ├«n circularitate. Ceea ce ├«nseamn─â c─â no┼úiunile de certitudine, credin┼ú─â ┼či convingere s├«nt legate ├«ntre ele printr-un fel de cuplaj metodologic, care face ca nici una din no┼úiuni s─â nu poat─â fi definit─â independent de celelalte. Dac─â este natural (orice ar ├«nsemna aceasta), acest cuplaj metodologic nu poate fi dep─â┼čit. O cale de a-l dep─â┼či este s─â spunem c─â nu exist─â certitudine, ci numai oameni siguri pe ei (Charles Renouvier), dar atunci recunoa┼čtem c─â nu avem defini┼úie, ci numai un sistem de indexare, arbitrar ca orice sistem de indexare. O alta const─â ├«n a ├«ncerca s─â impunem o departajare strict─â a termenilor (vezi discu┼úia din Lalande, s.v. "Certitude", ├é┬ž Critique). De pild─â, s─â convenim s─â numim certitudine numai acea adeziune ferm─â a spiritului la un con┼úinut dat, care poate fi integral argumentat─â intelectual ┼či care poate fi comunicat─â tuturor ┼či ├«mp─ârt─â┼čit─â de to┼úi; prin contrast, s─â convenim s─â numim credin┼ú─â numai acea adeziune ferm─â a spiritului care nu are cauze intelectuale, ci individuale, de tip sentimental, practic etc.; iar opinie, acea adeziune slab─â, care las─â loc dubiului. Fire┼čte, ├«n acest mod, preferin┼úa pentru ra┼úiune, ├«n detrimentul sentimentului, ┼či a spiritului, ├«n defavoarea inimii (sau sufletului), este evident─â. Ar ├«nsemna c─â certitudinea este valoroas─â numai c├«nd are de partea ei aparatul de argumente al ┼čtiin┼úei, toate celelalte tipuri de adeziune ilustr├«nd forme degradate de ra┼úionalitate. Convingerea, atunci, ar fi o ├«nc─âp─â┼ú├«nare a sentimentului care reu┼če┼čte s─â ├«┼či men┼úin─â t─âria credin┼úei numai pe seama unui deficit de inteligen┼ú─â (sau de cunoa┼čtere). Dar, a┼ča cum inima ├«┼či are ra┼úiunile ei, pe care ra┼úiunea nu le cunoa┼čte, credin┼úa are certitudinile ei, care nu pot fi reduse la ┼čtiin┼ú─â ┼či care nu merit─â condamnate la ira┼úionalitate. Dac─â admitem c─â for┼úa credin┼úelor ┼či a convingerilor vine din certitudine, atunci e reduc┼úionist s─â definim certitudinea numai prin acele convingeri care nu s├«nt credin┼úe (┼čtiut─â fiind idiosincrazia modern─â ├«mpotriva credin┼úei). Prin urmare, ├«ncercarea de a sparge circularitatea cuplajului metodologic "convingere, credin┼ú─â, certitudine" e┼čueaz─â, deoarece discrimineaz─â inegal valoarea termenilor ┼či le falsific─â portan┼úa. ├Än fine, ar mai fi o cale de a ├«ncerca dep─â┼čirea acestei circularit─â┼úi - interog├«nd etimologia. Cuv├«ntul rom├ónesc "convingere" vine dintr-un verb latinesc (convinco, ere) care ├«nseamn─â: 1) a dovedi pe cineva c─â e vinovat; 2) a ar─âta clar, a dovedi un lucru ca gre┼čit sau adev─ârat. Acest verb este legat de un altul, vincere, care desemneaz─â faptul de a ├«nvinge prin lupt─â, de a cuceri, de a ├«nfr├«nge, de a triumfa, de a domina. ├Än cuv├«ntul "convingere", prin urmare, r─âsun─â r─âzboiul ┼či este consemnat triumful; iar c├«nd e vorba de faptul de a dovedi ceva, demonstra┼úia nu e doar a argumentelor, ci ┼či a ├«ncle┼čt─ârii. Convingerea se instaleaz─â c├«nd armele r─âzboiului au t─âcut. Este faptul unei domina┼úii ┼či rezultatul unui triumf. Datorit─â originii sale, sensul convingerii reiese cel mai bine din actul de a convinge - de aceea "a face pe cineva s─â adopte o p─ârere pe baz─â de dovezi ┼či argumente" (defini┼úia DEX-ului pentru "a convinge") este o lupt─â, iar faptul de a lupta nu este aici secundar (cum ar fi scara pe care o la┼či ├«n urm─â dup─â ce ai urcat), ci este chiar miezul faptului de a fi convins. C├«nd e┼čti convins, ai ├«nvins pentru c─â e┼čti ├«nvins - cu consim┼ú─âm├«nt ┼či prin asentiment. Convingerea este chiar acest consim┼ú─âm├«nt, ob┼úinut prin asentiment. C─â asentimentul a fost ob┼úinut printr-un probatoriu (sensul juridic, p─âstrat ├«n cuv├«ntul francez "conviction"), prin dovezi constr├«ng─âtoare ┼čtiin┼úific (ca ├«n cazul certitudinii logice) ori printr-un amestec de ra┼úiuni ┼či sentimente puternice (ca ├«n cazul credin┼úei ori al certitudinii morale), faptul este secundar: important─â e dezbaterea, care este o lupt─â, ┼či situa┼úia rezultat─â din ducerea ei la ├«mplinire, prin victorie. Starea de spirit asupra c─âreia s-a triumfat este indecizia, lipsa de ├«ncredin┼úare, dubiul. Starea de spirit, care a rezultat din ├«nfr├«ngerea primeia, este certitudinea interioar─â. Iar ambele au stat sub semnul c─âut─ârii adev─ârului: starea de spirit indecis─â, pentru c─â nu ├«l cuno┼čtea, dar ├«l c─âuta; starea de spirit convins─â, pentru c─â l-a aflat, dup─â ce s-a luptat pentru el. Convingerile nu pot fi indiferente, ├«ntruc├«t ├«n ele tr─âie┼čte amintirea unei lupte. T─âria lor, spre deosebire de indiferen┼úa opiniilor, e dat─â de con┼čtiin┼úa acestui r─âzboi c├«┼čtigat. Convingerea este puternic─â pentru c─â e un r─âzboi c├«┼čtigat, iar miza ├«ncle┼čt─ârii a fost dob├«ndirea adev─ârului, sub forma certitudinii de sine. Asta nu ├«nseamn─â c─â ea este pur ┼či simplu subiectiv─â. Subiectiv─â este - convingerea - numai prin aceea c─â se afl─â ├«ntr-un subiect. Ea e ├«ns─â obiectiv─â prin faptul c─â s-a instalat acolo sub semnul adev─ârului, la cap─âtul unei lupte, care s-a soldat cu o victorie, ├«n care dubiul a fost ├«nfr├«nt, iar adev─ârul cucerit. Starea de spirit, care ├«nso┼úe┼čte aceast─â cucerire este certitudinea, care este ca o be┼úie a victoriei: suflete┼čte vorbind, prin pacea certitudinii, ├«n interiorul subiectului s-a instalat convingerea, ca un r─âzboi c├«┼čtigat. S─â tragem acum concluziile. Etimologia ne ├«nva┼ú─â c─â certitudinea vine dup─â convingere ┼či este ├«ntemeiat─â de ea - potrivit etimologiei, convingerea conduce la certitudine printr-o lupt─â ├«n care credin┼úa a ├«nvins, iar dubiul a fost ├«nfr├«nt. Aici accentul cade pe ideea de lupt─â, pe victorie, pe triumf. Analiza logic─â ne spune contrariul: certitudinea precede convingerea ┼či ea singur─â ├«i poate conferi acesteia temei ra┼úional, de ├«ndat─â ce adev─ârul a fost atins - fie printr-un probatoriu concludent, fie prin cunoa┼čtere riguroas─â, fie prin desf─â┼čurarea procedeelor de ├«ncredin┼úare, specifice credin┼úei religioase. ├Än termeni epistemologici, pare c─â etimologia a re┼úinut mai degrab─â contextul descoperirii convingerii, ├«n timp ce analiza logic─â arunc─â o lumin─â asupra contextului justific─ârii ei. Etimologia pare a ne ar─âta cum se ajunge, psihologic, la dob├«ndirea unei convingeri. ├Än timp ce analiza logic─â a no┼úiunii pare s─â ne sugereze cum poate fi ea ├«ntemeiat─â ra┼úional. Tot analiza logic─â a no┼úiunii, prin situa┼úia de contrarietate ├«n care ne pune, dovede┼čte ┼či c─â "certitudinea, convingerea, credin┼úa" formeaz─â cu adev─ârat, prin cuplajul lor, ceea ce Blaga numea, pentru no┼úiunile cuplate binar, un "cuplu metodologic". Credin┼úa nu ar fi nimic f─âr─â certitudine; convingerea nu s-ar putea ├«nchega f─âr─â credin┼ú─â ┼či nu ar fi dec├«t o ├«nc─âp─â┼ú├«nare, dac─â nu ar c─âuta certitudinea; dar nici convingerea, nici credin┼úa nu ar valora nimic dac─â nu ar fi permanent confruntate cu adev─ârul, sub presiunea setei de certitudine a omului care se afl─â ├«n permanent─â c─âutare. Mai adaug o glos─â. Potrivit apostolului Pavel, credin┼úa este dovedirea celor nev─âzute ┼či ├«ncredin┼úarea celor n─âd─âjduite (Evrei 11, 1). Sugestia mea este c─â certitudinea, convingerea ┼či credin┼úa nu ar fi at├«t de str├«ns legate unele de celelalte, dac─â toat─â via┼úa noastr─â nu s-ar juca pe ├«ncercarea de a face invizibilul vizibil, iar lucrurile cele mai de pre┼ú nu ar fi ┼či cele care nu pot fi ├«n nici un fel nici apucate, nici posedate, nici instrumentalizate, nici cunoscute p├«n─â la cap─ât. ├Äntr-un sens, a┼ča cum problema central─â a deciziei este aceea de a lua hot─âr├«rea cea mai bun─â ├«n condi┼úii de cunoa┼čtere incomplet─â, problema central─â a oric─ârei vie┼úi este aceea de a se ghida dup─â convingeri care nu pot atinge certitudinea dec├«t prin credin┼ú─â, iar aceast─â certitudine e ├«ntotdeauna failibil─â.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.