Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice

Lauren╚Ťiu GHEORGHE
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 952 din 7 ÔÇô 13 iulie 2022
image

Conceptul de r─âu este abordat din punct de vedere filosofic din dou─â perspective. O perspectiv─â ampl─â, care are ├«n vedere toate situa╚Ťiile ├«n care avem de-a face cu diverse nepl─âceri, ac╚Ťiuni gre╚Öite sau nedorite, caren╚Ťe de caracter ale persoanelor care produc consecin╚Ťe inacceptabile sau contexte ├«n care lucrurile nu func╚Ťioneaz─â cum ar trebui. Din aceast─â perspectiv─â, orice suferin╚Ť─â, chiar ╚Öi o banal─â r─âceal─â, sau orice transgresiune moral─â cum ar fi o minciun─â nevinovat─â s├«nt forme ale r─âului. Conceptul de r─âu ├«n sens larg se ├«mparte ├«n alte dou─â categorii. R─âul natural, ceea ce rezult─â independent de voin╚Ťa, inten╚Ťia sau neglijen╚Ťa unor agen╚Ťi morali, cum ar fi cutremurele, epidemiile sau durerile de cap, ╚Öi r─âul moral care presupune agen╚Ťi morali responsabili pentru apari╚Ťia st─ârilor de lucruri nedorite, cum ar fi uciderea sau furtul. 

├Än str├«ns─â leg─âtur─â cu conceptul de r─âu ├«n sens larg se afl─â ╚Öi problema r─âului sau teodiceea specific─â contextelor teologice ├«n care religiile, ├«n special religiile abrahamice, ├«ncearc─â s─â ofere o explica╚Ťie a existen╚Ťei r─âului ├«ntr-o lume creat─â de un creator eminamente bun ╚Öi atotputernic. Aici reflec╚Ťia filosofico-teologic─â introduce conceptul de r─âu metafizic care se suprapune par╚Ťial cu conceptul de r─âul empiric, dar presupune o ontologie mai ampl─â ├«n care exist─â un gen de imperfec╚Ťiune ininteligibil─â care explic─â diversele manifest─âri ale r─âului empiric.

Tradi╚Ťional, r─âul metafizic precum ╚Öi cel empiric s├«nt explicate prin patru mari tipuri de teorii. Teoria absen╚Ťei ÔÇô r─âul este o stare imperfect─â a lucrurilor ├«n care lipse╚Öte ceva, o anumit─â caracteristic─â a fiin╚Ťei. Din aceast─â perspectiv─â, orice lucru finit are o imperfec╚Ťiune prin simplul fapt c─â este finit, deci r─âul, ca imperfec╚Ťiune, este o condi╚Ťie general─â a lumii noastre. Din punct de vedere teologic ├«ns─â, aceast─â teorie de sorginte platonician─â este inacceptabil─â pentru c─â presupune c─â Dumnezeu creeaz─â lucruri care s├«nt esen╚Ťialmente rele, imperfecte. A doua teorie, cea a materiei, de origine gnostic─â, limiteaz─â r─âul, ca imperfec╚Ťiune, doar la materie, forma cea mai joas─â a fiin╚Ťei. De╚Öi ├«n aceast─â teorie imperfec╚Ťiunea este limitat─â, totu╚Öi ea exist─â ╚Öi impune o explica╚Ťie cu privire la apari╚Ťia ei, care iar─â╚Öi duce la consecin╚Ťe teologice inacceptabile, cum ar fi existen╚Ťa unui al doilea creator responsabil pentru apari╚Ťia materiei, deci va fi respins─â de P─ârin╚Ťii Bisericii ca fiind baza ereziilor dualiste. A treia teorie, al c─ârei exponent este Augustin, el ├«nsu╚Öi dualist ├«n tinere╚Ťe, este teoria priva╚Ťiunii, o combina╚Ťie ├«ntre teoria absen╚Ťei ╚Öi teoria aristotelic─â a binelui relativ la genul lucrurilor individuale. ├Än felul acesta, un lucru poate fi bun dac─â ├«╚Öi ├«mpline╚Öte scopul propriu f─âr─â s─â necesite perfec╚Ťiunea fiin╚Ťei supreme, iar r─âul apare c├«nd este ratat scopul individual specific. R─âul este o absen╚Ť─â, deci nu a fost creat de Dumnezeu, ci are leg─âtur─â cu ceva ce ╚Ťine de capacitatea acelui lucru creat de a-╚Öi atinge poten╚Ťialul cu care a fost ├«nzestrat ini╚Ťial, care depinde de voin╚Ť─â ├«n cazul creaturilor care posed─â voin╚Ť─â, ╚Öi ├«n acest fel se face trecerea de la r─âul natural la r─âul moral. Nu Creatorul este vinovat de existen╚Ťa r─âului, ci un anumit e╚Öec individual, care presupune p─âcatul, ignoran╚Ťa culpabil─â, libertatea de a alege. Din perspectiva acestei teorii, r─âul este limitat doar la creaturile capabile s─â aleag─â. A patra teorie presupune existen╚Ťa ╚Öi activarea unei propriet─â╚Ťi reale a fiin╚Ťelor capabile de a face r─âu, responsabil─â pentru apari╚Ťia r─âului. Nu este o absen╚Ť─â, ci prezen╚Ťa ├«n realitate a unei for╚Ťe ininteligibile, prin defini╚Ťie ira╚Ťional─â ╚Öi inaccesibil─â ra╚Ťiunii, cum ar fi pasiunile sau, ├«n anumite versiuni, chiar o prezen╚Ť─â personificat─â, diavolul. 

├Äncerc─ârile contemporane de abordare a problematicii r─âului se rezum─â ├«ns─â la perspectiva restr├«ns─â asupra conceptului de r─âu, ├«n care r─âul const─â doar ├«n ac╚Ťiuni, personaje sau situa╚Ťii cu totul abominabile. Majoritatea autorilor din aceast─â perspectiv─â resping existen╚Ťa r─âului metafizic ╚Öi se concentreaz─â pe r─âul empiric, durerea fizic─â, distrugerea, boala ╚Öi efectele psihologice asociate, suferin╚Ťa, teroarea, depresia, boala mental─â. Pe l├«ng─â r─âul individual s├«nt abordate ╚Öi efectele colective ale r─âului, opresiunea, s─âr─âcia, nedreptatea structural─â. Aici r─âul este localizat la nivel sistemic, fie dependent de o colectivitate, organiza╚Ťie de oameni r─âi, o band─â de t├«lhari sau o grupare terorist─â, fie relativ la un set de reguli care conduc la apari╚Ťia r─âului colectiv, cum ar fi politicile de stat rasiale, apartheid-ul, stratificarea pe caste, clase sociale impenetrabile sau discriminarea sistematic─â.

Din punctul de vedere al analizei filosofice contemporane, ├«ntreb─ârile care necesit─â un r─âspuns s├«nt: care este diferen╚Ťa dintre comportamentul gre╚Öit din punct de vedere moral ╚Öi r─âu, ce face o ac╚Ťiune sau un individ s─â fie o expresie a r─âului, exist─â o diferen╚Ť─â de grad sau de substan╚Ť─â ├«ntre r─âul radical ╚Öi r─âul cotidian, ce leg─âtur─â exist─â ├«ntre caracterul r─âu ╚Öi ac╚Ťiunile rele, ce tipuri de caractere ╚Öi ac╚Ťiuni rele exist─â, care s├«nt caracteristicile r─âului institu╚Ťional?

Exist─â ├«ns─â o disput─â fundamental─â ├«n domeniul filosofiei morale cu privire la conceptul de r─âu. Un num─âr ├«nsemnat de filosofi morali sus╚Ťin ideea de a renun╚Ťa la conceptul de r─âu deoarece nu aduce nici un plus explicativ fa╚Ť─â de conceptul de eroare moral─â ├«n sens comun, ci mai degrab─â complic─â lucrurile. A╚Öa cum conceptul de p─âcat presupune un ├«ntreg e╚Öafodaj teologic care pentru omul secular este incomprehensibil, conceptul de r─âu presupune de fapt o dimensiune metafizic─â sau chiar supranatural─â cu care nu to╚Ťi filosofii morali s├«nt de acord. Reminiscen╚Ť─â a epocii ├«n care teologia ╚Öi filosofia erau inseparabile, conceptul de r─âu este contaminat de ├«n╚Ťelesuri metafizice ╚Öi mitologice care s├«nt inadecvate unei societ─â╚Ťi secularizate.

Utilizarea lui este inutil─â pentru c─â nu este altceva dec├«t echivalarea unei situa╚Ťii inacceptabile moral cu lipsa unei explica╚Ťii ra╚Ťionale pentru acea situa╚Ťie. O persoan─â sau o ac╚Ťiune este ÔÇ×reaÔÇŁ doar ├«n m─âsura ├«n care nu putem oferi o explica╚Ťie cauzal─â acceptabil─â comportamentului persoanei respective.

Pe de alt─â parte, utilizarea conceptului de ÔÇ×r─âuÔÇŁ mai ales cu sensul de r─âu absolut este foarte periculoas─â pentru c─â poate duce la demonizarea unor persoane, ac╚Ťiuni, organiza╚Ťii ├«n scopuri ideologice, ca instrument al luptei politice, de exemplu. Consecin╚Ťele acestei demoniz─âri pot fi foarte d─âun─âtoare: polarizare radical─â, lipsa deschiderii de a mai negocia sau de a reevalua anumite ac╚Ťiuni din perspectiva unor noi realit─â╚Ťi istorice sau informa╚Ťii suplimentare. Ambiguitatea termenului ÔÇ×r─âuÔÇŁ este de asemenea un argument ├«n favoarea renun╚Ť─ârii la utilizarea lui. Pentru c─â nu este clar ├«n ├«n╚Ťelesul comun dac─â o persoan─â ÔÇ×reaÔÇŁ este doar o persoan─â care gre╚Öe╚Öte pentru c─â nu identific─â regula moral─â adecvat─â sau orizontul de efecte corect ori, din contra, este o persoan─â care dore╚Öte r─âul qua r─âu, se poate considera c─â acea persoan─â nu are nici o posibilitate de ├«ndreptare ╚Öi poate fi condamnat─â irevocabil inclusiv la pedeapsa cu moartea sau chiar exclus─â din r├«ndul fiin╚Ťelor umane. 

Sus╚Ťin─âtorii aplic─ârii conceptului de r─âu consider─â c─â este necesar─â men╚Ťinerea conceptului tocmai pentru a sublinia faptul c─â anumite persoane, ac╚Ťiuni sau situa╚Ťii s├«nt absolut inacceptabile moral, iar pentru a evita multiplicarea lor este necesar─â o condamnare moral─â neechivoc─â. Dar poate cel mai important argument ├«n favoarea utiliz─ârii acestui concept este faptul c─â, date fiind resursele limitate de care dispunem pentru a lupta ├«mpotriva nedrept─â╚Ťii ╚Öi a imoralit─â╚Ťii, este necesar─â o ierarhizare care s─â ne permit─â concentrarea asupra acelor situa╚Ťii, tr─âs─âturi de caracter sau persoane care pot genera efectele cele mai d─âun─âtoare.

Prin ├«n╚Ťelegerea mecanismelor care stau la baza prezen╚Ťei r─âului, mai ales a celui radical ├«n societate ╚Öi ├«n indivizi putem lua m─âsurile adecvate pentru limitarea ╚Öi, ├«n m─âsura ├«n care este posibil, eliminarea lui. Dar simplul fapt c─â s├«ntem optimi╚Öti cu privire la aceast─â posibilitate ne arat─â c─â nu am ├«n╚Ťeles ├«nc─â pe deplin natura profund─â a r─âului ╚Öi necesitatea de a fi mereu con╚Ötien╚Ťi de orizontul inevitabil al tensiunii dintre bine ╚Öi r─âu ├«n care ne petrecem ├«ntreaga existen╚Ť─â.

Lauren╚Ťiu Gheorghe este lector dr. la Facultatea de Filosofie a Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, specializat  ├«n filosofie politic─â ╚Öi moral─â.

Foto: flickr (public domain)

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.