Despre avantajele şi riscurile migraţiei

Moniac STROE
10 august 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- convorbire cu Daniel KOZAK, purtător de cuvînt al Organizaţiei Internaţionale pentru MIgraţie(OIM), Misiunea România - Politici migraţioniste România se află într-o perioadă şi într-un loc în care ar avea şansa de a îmbina tradiţionala politică de fortăreaţă a Europei cu valorile legate de dezvoltare prin migraţie, combinînd părţile pozitive ale acestor concepte, aparent în opoziţie. Din păcate, la această oră în România nu există o strategie consolidată pentru managementul migraţiei, ci doar cîteva elemente disparate: o strategie naţională care se centrează exclusiv pe imigraţie, un grup interministerial, cîteva măsuri legislative şi de practică, legate de munca românilor în străinătate. Lipseşte implicarea ministerelor şi a agenţiilor care, la prima vedere, par să nu aibă o legătură directă cu migraţia. Dar domenii precum educaţia, sănătatea şi finanţele, ba chiar şi agricultura, trebuie integrate în strategia referitoare la migraţie, care reuneşte în prezent doar Afacerile externe, Internele şi Ministerul Muncii. Implicarea OIM OIM oferă asistenţă tehnică Guvernului, la cererea acestuia. Cu alte cuvinte, facem un transfer al experienţei acumulate în domeniu, de-a lungul a peste 55 de ani de activitate, în ţări din întreaga lume. Poate să pară puţin abstract, dar nu este. Asistenţa tehnică rezidă într-o corectă apreciere a situaţiei existente, o formulare a problemelor şi răspunsurilor posibile, în alegerea soluţiei optime pentru cazul dat, în funcţie de circumstanţe şi de resurse, şi, nu în ultimul rînd, în pregătirea specialiştilor. Toate acestea se desfăşoară la un nivel mai degrabă oficial. Mai aproape de omul simplu, OIM a desfăşurat deja o serie de campanii de informare pentru că, din păcate, există încă multe persoane care nu ştiu sau nu pot să se informeze corect. Ulterior, aceste persoane ajung în situaţii pe care ar fi putut să le evite. Lucrurile sînt mult mai complicate cînd te afli departe de casă, de familie, de prieteni, mai ales dacă nu vorbeşti limba ţării respective. În plus, în alte ţări, OIM se ocupă de recrutarea şi selecţia muncitorilor, inclusiv de aspectele legate de starea de sănătate a viitorilor migranţi. Prin statutul său de imparţialitate, OIM oferă, în aceste cazuri garanţia unui proces corect şi transparent atît pentru angajat, cît şi pentru angajator. Exploatare prin muncă şi trafic Exploatarea prin muncă şi traficul de fiinţe umane sînt fenomene grave care ţin de încălcarea drepturilor omului şi de migraţia nereglementată. Exploatarea prin muncă intervine între angajator şi angajat, după ce, se presupune, călătoria s-a desfăşurat, de cele mai multe ori, în legalitate. În cazul exploatării prin muncă, angajatorul se prevalează de poziţia lui, pentru a obliga angajatul să presteze o activitate pe care fie nu o remunerează, fie o remunerează mai puţin decît valorează, fie nu respectă alte prevederi ale unei înţelegeri contractuale. Toate acestea, pentru a obţine beneficii în folosul său, dezavantajînd lucrătorul migrant. Cînd aceste lucruri se întîmplă şi, în plus, migrantul a fost iniţial recrutat prin înşelăciune sau promisiune mincinoasă şi a fost transportat, transferat sau adăpostit, prin folosirea forţei sau a oricărui alt mijloc de constrîngere, în scopul exploatării, atunci avem de-a face cu traficul. În cazul traficului vorbim de o formă modernă de sclavie, care are repercusiuni grave la nivelul individului. Victime "cu contract" Un contract nu reprezintă scutul absolut împotriva pericolului de a deveni victimă a traficului. În general, abuzul poate interveni şi în prezenţa, şi în absenţa unui contract, dar este mai probabil ca el să apară şi să fie extrem, cînd nu există un contract scris, legalizat şi cu valoare, în România sau/şi în ţara de destinaţie. Există exemple în care recrutorii au folosit fie contracte în limbi care nu erau vorbite sau înţelese de viitorii "angajaţi", ce urmau să devină victime sau care aveau clauze draconice, inclusiv de confidenţialitate. Este un fapt că recrutorii îşi vor personaliza "oferta" de la caz la caz, însă există semnale de alarmă care ne pot face mai atenţi. Trebuie să fim mai suspicioşi dacă angajatorul sau intermediarul se oferă să ne facă "aranjamente" sau derogări de la procedura oficială, dacă nu ne lasă suficient timp pentru a citi şi întelege contractul, dacă face presiuni pentru semnarea contractului pe loc ("semnaţi acum şi citiţi acasă!"), dacă se opune sau vă interzice să vă consultaţi sau să arătaţi contractul unui consultant de specialitate, dacă aranjează lucrurile de aşa manieră încît să vă taie posibilitatea de a comunica cu familia şi prietenii în momentul în care trebuie să luaţi decizia, dacă se oferă să vă împrumute în contul viitoarelor cîştiguri, dacă refuză să ofere informaţii exacte şi verificabile despre data plecării, modalitatea de transport, condiţiile de cazare şi muncă şi informaţii de contact, respectiv numere de telefon şi adrese. Migraţie şi dezvoltare Gestionată corect, migraţia duce la dezvoltare economică şi socială. Migrantul acumulează nu doar un capital financiar pe care îl poate reinvesti în afaceri profitabile, ci şi noi valori profesionale, culturale, comportamente, abilităţi pe care le transmite mai departe celor cu care vine în contact în mod natural - prietenii, familia, colegii de muncă. Istoriile de succes sînt cu atît mai uimitoare cu cît sînt "mai discrete", ele fac parte din normalitate şi, de aceea, intră în vizorul presei mai rar. Pare mai uşor să construieşti agenda publică pornind de la stereotipuri negative, bazate pe xenofobie. Din păcate însă, extremismul de orice fel nu este profitabil pe termen lung. Axîndu-ne pe exemplele pozitive legate de migraţie şi dezvoltare, să ne gîndim doar la impactul pe care l-a avut migraţia specializată în dezvoltarea programării şi calculatoarelor. Silicon Valley devine din ce în ce mai mult o comunitate delocalizată, transnaţională, cu ramificaţii inclusiv în România, unde au apărut deja centre specializate care folosesc forţă de muncă locală cu un management format în străinătate, dar de provenienţă românească. Este o redefinire totală a pieţei muncii şi a legăturii ei cu fenomenul migraţiei. În 50 de ani, probabil că vom asista la modificări majore, dar schimbările de mentalitate trebuie să înceapă încă de pe acum. Migraţia şi mass-media Din păcate, presa românească este în multe cazuri interesată de senzaţional ca de un ingredient comercial. Acest fapt o împiedică să aibă un rol formator pozitiv în stabilirea agendei publice. De exemplu, nu de mult mi s-a spus că plecarea refugiaţilor uzbeci, găzduiţi temporar în România, şi stabilirea lor în alte ţări nu constituie un subiect care să intre în buletinul de ştiri. Trecînd peste dezamăgirea profesională de a nu putea asigura reflectarea unui asemenea subiect de către postul respectiv, mie mi s-a părut chiar foarte importantă încheierea acestui proces, care arăta asumarea, de către România, a unor responsabilităţi umanitare, în contextul în care sosirea lor a fost intens mediatizată şi s-au auzit voci care erau îngrijorate de povara pe care cei 440 de refugiaţi o reprezentau pentru România... Lipseşte deci o abordare comprehensivă care să prezinte echilibrat şi părţile negative, şi pe cele pozitive, precum şi o urmărire în timp a subiectului. Despre o diversificare a surselor de informare şi despre munca de documentare a presei pe tema migraţiei probabil că nici nu poate fi vorba în acest moment. Practica este mai degrabă redusă şi cantonată în arii etichetate generic "marea căpşuniadă", iar relatările din presă atrag atenţia doar asupra aspectelor negative. Pe de altă parte, surse ca OIM pot fi văzute ca prea oficiale sau prea "teoretice". Sînt convins însă că lucrurile sînt pe calea cea bună şi primele semne se văd deja. O să dau doar exemplul acestui interviu. a consemnat Adina POPESCU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Marea provocare a noii magistrale de mare viteză. Cum s-a lucrat la tunelurile feroviare de pe valea Mureșului VIDEO
Aflată de șase ani în șantier, noua magistrală feroviară Simeria - Arad (km 614) a acumulat numeroase întârzieri. Cele mai complexe lucrări au loc pe tronsonul Gurasada - Ilteu, unde sunt săpate tuneluri pe un sector de aproape doi kilometri.
image
Orașul european care oferă recompense turiștilor, în timp ce în altele sunt împroșcați cu pistoale cu apă
Un oraș european oferă turiștilor stimulente financiare, în timp ce localnicii din Barcelona stropesc vizitatorii cu pistoale cu apă, în semn de protest față de „invazia” lor.
image
Cine este J.D. Vance, cel pe care Trump l-a ales ca vicepreședinte. L-a catalogat în trecut pe fostul președinte drept un „Hitler al Americii”
Donald Trump l-a ales ca vicepreşedinte pe senatorul din Ohio J.D. Vance, care l-a catalogat în trecut pe magnat drept ”idiot” şi ”nociv” şi un ”Hitler al Americii”.

HIstoria.ro

image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?