Deşertăciunea frumuseţii

Florin TUDOSE
Publicat în Dilema Veche nr. 94 din 3 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Omul s-a preocupat din cele mai îndepărtate momente ale devenirii sale de aspectul fizic, căutînd prin diverse mijloace să aducă modificări acestuia, nu neapărat în scopul înfrumuseţării, ci, iniţial, în cel al identificării. Un tatuaj, de exemplu, reprezenta, pe de o parte, apartenenţa la un grup social precis - trib, aşezare -, dar adesea şi o poziţionare în cadrul acestui grup - luptător, şef, vraci, vînător. Simbolic, anumite regiuni sufereau modificări prin care privitorul putea primi informaţii despre individ. Evident că zonele cele mai importante în comunicarea non-verbală - faţa, braţele, palmele - erau primele în ceea ce priveşte ornamentaţia. Ele vor rămîne în permanenţă cele care suferă cele mai multe schimbări. Primele gesturi legate de schimbarea aspectului sînt astfel unele care nu par a avea de a face cu frumuseţea, dar fără îndoială că, odată cu tatuajele şi cu primele accesorii, oamenii au început să fie atenţi la calitatea artistică a acestora şi, ulterior, la armonizarea lor cu trăsăturile individului şi cu reperele sale anatomice. După vîrsta de 18 luni, copilul se recunoaşte în oglindă. Apoi, pînă la sfîrşitul vieţii, fiecare persoană este urmărită de imaginea sa exterioară care îi reprezintă identitatea. Cînd imaginea începe să se schimbe, aşa cum se întîmplă în adolescenţă şi la vîrsta a treia, individul are o adevărată suferinţă psihică, crize de imagine cărora le face faţă cu dificultate. De altfel, aceste perioade dificile de tranziţie sînt adesea şi cele în care persoanele caută ajutor medical pentru a-şi schimba/ păstra aspectul corporal. O altă discuţie este cea care priveşte tendinţa de înfrumuseţare prin procedee cosmetice, folosind diferite produse care modifică culoarea, consistenţa, aspectul pielii, al pilozităţii, al buzelor etc. În acest caz, este vorba de căutarea unei imagini ideale, fantasmatice. Individul îşi ajustează unele detalii ale feţei, dar şi ale altor regiuni ale corpului, spre ceea ce crede că ar fi cea mai bună imagine care i-ar corespunde. Evident, posibilitatea de eroare este enormă, de asemenea şi gradul în care ceilalţi vor agrea sau nu noua imagine. Dacă în cazul simplului machiaj lucrurile se pot rezolva cu uşurinţă, cînd intervine chirurgia estetică, lucrurile sînt complet diferite. Procedeele chirurgicale şi gradul de suferinţă pe care acestea îl produc sînt într-o continuă transformare, primele devenind tot mai rafinate, iar suferinţa aproape inexistentă. Acest lucru a îndemnat subiecţii să atace zone mult mai largi ale corpului, cele legate de sexualitate - sînii, coapsele, fesele -, dezvoltîndu-se în acest fel o industrie a înfrumuseţării, presupusa frumuseţe devenind un produs de masă. În România s-a exclus însă rapid veriga foarte importantă a controlului psihologic şi psihiatric al doritorilor de frumuseţe îmbunătăţită cu bisturiul sau lipoextractorul. Cei care sînt supuşi unor astfel de intervenţii, trebuie preveniţi în legătură cu posibilitatea apariţiei, mai ales în primele perioade ale operaţiei, a unor importante dificultăţi subiective. Nu este de ajuns profesionalitatea excepţională a chirurgului sau simţul său estetic deosebit, pentru că frumuseţea şi perfecţiunea individuală au multe alte canoane decît clasicele "90-60-90". Există şi cazuri extreme în care recurgerea la chirurgia estetică este mai mult un act de masochism care scapă adeseori percepţiei pacientului şi a medicului. Numărul mare de intervenţii, corecţia continuă a liniilor corpului, pînă la limita la care pielea suportă, ţin mai mult de o patologie psihanalitică, decît de o reală dorinţă de schimbare. Este de înţeles dorinţa unor persoane de a corecta unele anomalii evidente sau complicaţii funcţionale, dar, în toate celelalte cazuri, trebuie să existe o atenţie sporită pentru că - aşa cum spunea marele neurochirurg Constantin Arseni - "mai binele este duşmanul binelui". Apetenţa pentru cosmetică, chirurgia estetică sau piercing reprezintă mai puţin o dorinţă naturală şi foarte mult un construct cultural. Este evidentă presiunea pe care media, în special cea electronică, o exercită asupra publicului larg, promovînd frumuseţea perfectă, impunînd uneori standarde năucitoare. Mentalul colectiv al tinerelor generaţii este influenţat de aceste adevărate fantasme prefabricate care, prin repetare şi asociere cu tot felul de simboluri gratificatoare (sexualitate, putere, plăcere), devin adevărate obsesii colective sau generatoare de complexe "surogat" pentru cei care înlocuiesc valoarea cu tendinţa. Deseori am auzit că un anume tînăr merită atenţie pentru că este trendy, dar trendy înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, că, ulterior, vom ajunge la standard, iar standardul nu este decît o dezidentificare, este locul în care sîntem toţi la fel. Din fericire, nu există un standard etern al frumuseţii, iar deşertăciunea căutării celor de o clipă - ca orice deşertăciune - este efemeră.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Halep, prima veste bună după o lungă perioadă: Situația paradoxală cu care se confruntă
Constănțeanca de 31 de ani traversează un sezon trist, per ansamblu.
image
Angajată băgată în comă de patron. Bărbatul a fost arestat. „Ce, vrei să demisionezi?“
Femeia a fost sechestrată și lovită cu un topor în momentul în care a mers la firmă să-și depună demisia. Angajata a ajuns la spital în comă de gradul unu. Soțul acesteia a sunat imediat la 112.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.