Depinde doar de noi

Adrian STĂNICĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 979 din 12 ianuarie – 18 ianuarie 2023
image

Au trecut trei decenii de cînd cel de al doilea raport al Panelului Internațional de Studiere a Modificărilor Climatice emitea niște prognoze care păreau pe cît de îngrijorătoare, pe atît de distopice. În afară de topirea ghețarilor și de creșterea nivelului oceanului planetar, raportul vorbea despre înmulțirea accentuată a fenomenelor meteorologice extreme, care urmau să aibă un impact masiv asupra populațiilor umane de pe întreaga planetă. Pe termen mediu (adică prin zilele noastre), viitorul era prezentat ca fiind marcat de o înșiruire de perioade lungi de secetă și de temperaturi în general mai ridicate față de normalul acelor ani, întrerupte de evenimente meteorologice pe cît de bruște, pe atît de violente: furtuni extreme, uragane, ruperi de nori, viscole și ploi care aduc pe sol în cîteva minute aproape același volum de apă pe care l-ar fi adus ploile normale în luni de zile. 

Reacțiile de atunci au fost, în general, de neîncredere. Și asta pînă spre finele primului deceniu al anilor 2000, cînd ceea ce părea un scenariu de film mediocru de science-fiction a început să devină parte din cotidian. Evident, ultimii ani au dus la conștientizarea problemelor reale, a necesității unor măsuri radicale care trebuie luate la nivel global pentru a ne feri specia de un final dezastruos. Nu de multe ori au apărut voci care au spus că aceste acorduri globale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și planurile de adaptare pentru a reduce efectele modificărilor climatice nu pot funcționa. Sau nu pot funcționa decît după cel de al 24-lea ceas. 

Anul 2022 ne aduce însă proba contrarie. Există acorduri globale de protecție a mediului care funcționează. Iar cel mai ilustrativ este cel din anul 1987, de la Montréal, care aducea împreună decidenții din întreaga lume pentru a rezolva o problemă gravă pentru omenire: stabilirea unor măsuri la nivel planetar care trebuiau să oprească extinderea găurii din stratul de ozon. Numeroase substanțe chimice folosite în diferite industrii ale acelor vremuri afectau grav pătura de ozon care protejează viața de pe Terra de impactul radiațiilor cosmice. În emisfera sudică a planetei, la începutul anilor 1980, fusese detectată o gaură în stratul de ozon care se extindea cu mare viteză. Dacă șefii de state și guverne nu ar fi luat măsuri de protecție, în cîteva decenii omenirea  ar fi urmat să treacă printr-o criză teribilă. 

Punerea în practică a Acordului de la Montréal, care stabilea lista substanțelor chimice și a practicilor care trebuiau interzise pentru a nu afecta stratul de ozon nu a avut loc nici rapid, nici imediat, nici cu aceeași intensitate peste tot pe planetă. Dar deja la începutul anilor 2000 măsurătorile arătau că gaura din stratul de ozon nu se mai extindea și, chiar mai mult, părea că începe să se închidă. 

Anul 2022 ne aduce o veste deosebit de importantă – cercetătorii consideră că peste jumătate din substanțele chimice nocive din stratosferă au dispărut și că gaura din stratul de ozon s-ar putea închide de tot în circa 50 de ani. Evident, dacă vom continua să respectăm măsurile stabilite în 1987.

Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici. Coralii, micile animale care trăiesc în colonii și care construiesc adevărate oaze de viață în zonele puțin adînci ale oceanelor din zonele calde, sînt și printre cele mai delicate organisme din istoria geologică a oceanului planetar. Construcțiile calcaroase pe care coralii le creează adăpostesc un număr impresionant de specii de toate felurile de viețuitoare marine. Coralii reacționează însă foarte rapid la modificările de nivel și la cele de temperatură și chimism ale apei mării. De aceea, creșterea concentrațiilor de CO2 din atmosfera terestră a atras după sine un transfer mai mare al acestui gaz mai departe, în oceanul planetar. Acest lucru înseamnă creșterea acidității apelor oceanelor, ceea ce duce la grave dezechilibre în ritmurile a numeroase organisme vii. Iar moartea coralilor înseamnă practic distrugerea recifurilor, cu impact nociv asupra tuturor formelor de viață găzduite aici. Sînt deja în lume acorduri care încearcă să protejeze coralii și să prevină impactul direct al activităților umane asupra lor. Faptul că în anul 2022 au fost identificate zone în care recifurile de corali s-au extins arată că, pe de o parte, cu siguranță unele dintre măsurile luate în ultimele decenii funcționează, iar pe de altă parte ne arată și cît de complexe sînt ecosistemele naturale de tipul recifurilor și cît de greu este să le înțelegem structura și funcționarea. Și mai înseamnă ceva. Nu putem afirma că problema sănătății coralilor a fost rezolvată. Dar arată că încă există șanse. Depinde doar de noi.

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național pentru Geologie Marină – GeoEcoMar, profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.