Dependenți?

Iuliana ALEXA
Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Dependenți? jpeg

Mă declar vinovată de cel mai comun păcat al vremii de azi: zăbovesc toată ziua pe Facebook. O spun cu toată smerenia și nu mă simt deloc mîndră, bine, amuzată sau mulțumită de această stare de lucruri. Încerc să limitez cît pot timpul petrecut la calculator, doar ca să constat că sînt cu smartphone-ul în mînă, uitîndu-mă la vreun documentar de cîteva minute (cînd nu mă uit la pisici, adevăratele vedete ale Internetului).

„Noi nu realizăm stranietatea acestei unelte moderne. Nici efortul pe care creierul nostru îl face pentru a analiza și reordona ceea ce vede“, spunea Nicholas Carr, jurnalist și scriitor, autorul cărții Superficialii (Editura Publica). Internetul ne modifică pattern-ul de atenție, capacitatea de a o menține activă un timp mai îndelungat, autocontrolul. Și, prin asta, tot modul de a funcționa. Scepticul Nicholas Carr scria: „Ecranul iradiază realmente creierul, și asta timp de ore în șir. Subestimăm timpul pe care îl petrecem pe Internet, subestimăm gimnastica cerebrală pe care acest scop o cere.“ Subscriu, știu bine că nu mai gîndesc la fel ca înainte. Eu, una, sînt unul din scepticii acestei unelte. Mă declar, să zicem, o cybersceptică. Și, așa cum este de așteptat, voi deveni în curînd (dacă nu sînt deja) o entitate condamnată la obsolescență. Faptul că mă depășesc vremurile nu mă angoasează. Încă…

Dar să nu fim naivi, accelerarea declasării operate de tehnologie este un fapt real. E suficient să privești sfîșietorul film I, Daniel Blake, în regia lui Ken Loach, spre a înțelege de ce tehnologia e ostilă celor de o anumită vîrstă, și ce riscuri adaptative comportă asta. Aceasta este lectura făcută de mine acestui film: tehnologia ca unealtă a istoriei oarbe, crude, care te aruncă la coș. Vai și amar celor care nu cunosc Excel!

Înainte de a ne declasa, sîntem prizonierii unui tip de adicție. În China înfloresc clinicile dedicate celor dependenți de Internet și jocuri video, tineri care uită să mai mănînce din cauza unui joc, ori să se mai spele, și pe care părinții disperați îi internează la aceste clinici în vederea unui improbabil detox.

Greg Hochmuth, fondatorul Instagram, despre acest „crack“ (drog)creat de el: „Mereu e alt hashtag pe care să dai click. Apoi parcă ar căpăta viaţă, ca un organism viu, şi oamenii devin obsedaţi de el“. Tristan Harris, specia­lizat în etica designului, spunea că problema acută nu e că oamenii nu ar avea voinţă să se abţină de la a verifica permanent ce e în social media, problema mare e că de cealaltă parte a ecranului se află mii de oameni al căror job e să ne facă praf autocontrolul, să te facă addict la tehnologie.“ Vă dați seama?! Și unii părinți le cumpără relaxați copiilor cele mai noi telefoane și tablete. Inutil să vă amintesc, Steve Jobs nu le permitea copiilor săi să posede tablete. Legea nr. 1 a dealer-ilor de droguri este: „Don’t get high on your own supply“.

„Am investit mai bine de o mie de ani pentru a învăța să citim“, spune cognitivistul Thierry Baccino (profesor la Universitatea Paris VIII), profesor de psihologie cognitivă și ergonomie. „Totul – de la nivelul lecturii, spațiul dintre cuvinte, forma literelor etc. – a cerut efort progresiv de adaptare a creierului. Trecerea către ecran pare naturală, însă nu este deloc astfel. Efortul creierului constă, în general, din interceptarea, memorarea și tratarea informațiilor care vin de la receptorii noștri senzoriali (nas, gură, urechi). În fața ecranului este evident: doar ochii sînt puși la contribuție. Dar s-a stabilit, fără drept de apel, că legătura ochi-creier este puțin adaptată la această manieră de a citi. Timpul de tratare vizuală a unei informații a crescut cu 30% pe ecran. În condiții normale, atunci cînd citește, ochiul uman nu poate distinge decît patru sau șase semne pe rînd, în urma unei „fixări oculare“, care durează circa 250 de milisecunde, afirmă Thierry Baccino. În fața ecranului, ochiul o ia razna. Semnele sînt mult mai numeroase ca formă și culoare, ies din text, captează, fură atenția. Toți cei care petrec ore în șir pe Internet ar trebui să facă, deci, lectura liniară a bătrînelor noastre cărți pentru a-și liniști puțin creierul.

Cam 200.000 de informații vizuale vin zilnic spre noi din ecrane. Fără ordine sau coerență, fără legătură între ele. Publicitate agresivă, texte „bolduite“, imagini, clipuri video care mai de care, pe Internet totul e haotic. Informația e plus quam abundentă. Supraîncălzirea memoriei noastre de lucru, cea care ne permite, de exemplu, să reținem în cîteva secunde un număr de telefon, face să nu mai fim capabili să operăm fără „ajutoare“. Tot Nicholas Carr menționa faptul că inuiții, de sute de ani navigatori ireproșabili ai întinselor zone arctice, folosindu-se doar de stele și alte repere naturale, au pierdut în cîțiva ani aceste abilități, din cauza folosirii pe scară largă a hărților Google. Q.E.D… 

Iuliana Alexa este redactor-șef al revistei Psychologies.

Foto: flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.