Dependența de droguri

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Dependența de droguri jpeg

- interviu cu Valentin SIMIONOV -

Este dependenţa pe care o creează principala problemă a consumului de droguri?

Deşi comunitatea medicală este unanimă atunci cînd consideră dependenţa de droguri ca fiind o boală cronică, există şi voci care susţin că ea este doar un simptom al unor probleme pe care individul nu le poate gestiona. Viitorii consumatori abuzivi apelează la substanţe pentru a trata aceste probleme, ca automedicaţie. Pentru a avea o imagine corectă despre substanţele psihoactive şi efectele lor, este de dorit ca ele să fie considerate fiecare în parte, ca substanţe diferite, nu sub termenul general de „droguri“, care poate induce confuzia că „toate sînt la fel de periculoase“. Din păcate, domeniul adicţiilor este foarte greu de înţeles de public din cauza campaniilor negative şi a promovării, a atitudinilor fundamentate pe morală, nu pe ştiinţă, cu privire la consumul de droguri şi, implicit, la cei care le consumă. Supoziţia de la care se pleacă este că iniţierea consumului de droguri este o alegere individuală, iar consecinţele (boli, dependenţă, închisoare, marginalizare, moarte) trebuie asumate individual. Se ignoră importanţa educaţiei, a regimului legislativ şi a condiţiilor socio-economice ce determină sau menţin consumul de droguri. Cînd toţi aceşti factori vor fi puşi laolaltă şi interpretaţi ca atare, problema consumului de droguri va putea fi privită din unghiuri noi, fapt ce ar putea genera soluţii noi. 

Cum se explică şi cum se manifestă această dependenţă? La ce categorii de vîrstă, socio-profesionale este mai des întîlnită?

Majoritatea consumatorilor dependenţi din România sînt tineri – media de vîrstă fiind între 20-27 ani – care au petrecut doar cîţiva ani în sistemul de educaţie, provin din familii dezorganizate, mulţi au cunoscut violenţa domestică, iar o bună parte au trăit în condiţii extreme, pe stradă, fără familie, expuşi tuturor factorilor de stres ce pot distruge o personalitate în formare. Aceste condiţii nu se regăsesc în cazul consumatorilor ocazionali de droguri: un procent necunoscut dintre aceştia nu atinge niciodată parametrii dependenţei; ei au studii medii sau superioare, provin din pătura mijlocie sau din apropierea ei şi utilizează substanţe cu risc redus de dependenţă sau consumă alcool în limite rezonabile. Dacă analizăm statisticile privitoare la numărul de dependenţi de droguri, descoperim că acestea diferă în funcţie de substanţă. Din cei peste 75,5 milioane de europeni care au consumat canabis cel puţin o dată în viaţă, numai 4 milioane au adoptat un consum zilnic asimilabil dependenţei (EMCDDA, 2011). În cazul consumatorilor de heroină/opiacee, dependenţa este mai degrabă regula decît excepţia. 

Cum poate fi eradicată, care sînt metodele prin care poţi reduce dependenţa de droguri, ca fenomen? Poţi ajuta o persoană să nu mai fie dependentă? 

Dependenţa de droguri nu poate fi eradicată ca fenomen, însă impactul său poate fi redus în sensul minimizării riscurilor pe care le implică asupra individului şi societăţii. Insistenţa cu care se acţionează în direcţia obţinerii abstinenţei produce uneori mai mult rău decît bine. Dezintoxicarea trebuie realizată cu acordul pacientului, nu doar a familiei sau legii. 

Depăşirea dependenţei este un proces complicat ce poate dura ani de zile. Multe persoane care au atins abstinenţa continuă să se identifice ca alcoolici sau dependenţi de droguri tocmai pentru a nu uita că pericolul dependenţei poate reapărea în orice clipă. Uneori, substituţia se dovedeşte o metodă mai bună de gestionare a dependenţei şi permite stabilizarea pacientului, primul pas către un stil de viaţă sănătos. Nu trebuie să uităm că atingerea abstinenţei necesită cîteodată ocolul substitutiv şi un timp mai mare de 21 de zile, cît durează de obicei cura de dezintoxicare. 

Care este situaţia în România, comparativ cu alte ţări din Europa? 

Astăzi ne confruntăm cu o explozie a consumului aşa-numitelor droguri „legale“ la nivel european. Din diverse motive, tinerii au o imagine pozitivă despre aceste droguri, deşi mass-media şi formatorii de opinie au insistat pe efectele lor devastatoare asupra sănătăţii. Articolele din presă şi-au atins doar pe jumătate scopul: au alertat părinţii, însă, pe de altă parte, au trezit curiozitatea copiilor. Creşterea consumului de droguri în rîndul tinerilor e percepută ca fiind un pericol pentru noua generaţie. La nivel european există totuşi diferenţe semnificative: se pare că drogurile noi sînt mult mai populare în ţările foste comuniste, unde disponibilitatea drogurilor clasice este mai redusă decît în ţările occidentale. Ca regulă generală, consumatorii de droguri „legale“ sînt mai interesaţi de canabinoizii sintetici (sau spice, mixuri vegetale care se fumează). 

Prevalenţa consumului de droguri în România este încă redusă la toate tipurile de substanţe. Conform statisticilor, 1,6% dintre români au consumat canabis cel puţin o dată în viaţă, cu mult sub media europeană, situată între 10-30%. Aceste date nu se corelează totuşi cu interesul pentru drogurile legale. Conform ultimului studiu ANA (2011), prevalenţa consumului de droguri „legale“ de-a lungul vieţii în Bucureşti este de aproape 12%. Trecerea consumatorilor de heroină injectabilă la stimulente sintetice creşte riscul apariţiei unui nou val epidemic HIV, ale cărui semne au început deja să se arate în Bucureşti. 

Ce face organizaţia dvs. pentru a reduce dependenţa faţă de droguri? 

Romanian Harm Reduction Network este o reţea de organizaţii şi persoane care urmăresc reducerea consecinţelor negative ale consumului de droguri. Intervenţiile susţinute de noi urmăresc prevenirea HIV prin programe de schimb de seringi şi tratament substitutiv, reducerea stigmei şi a discriminării consumatorilor şi reforma politicii în domeniul drogurilor, prin concentrarea eforturilor de combatere în direcţia traficului, nu a consumului, ceea ce în practică înseamnă eliminarea pedepselor ce vizează consumatorii şi concentrarea pe arestarea şi încarcerarea traficanţilor de droguri. Organizaţiile noastre membre acoperă un segment neglijat de instituţiile statului: consumatorii de droguri din afara serviciilor medicale şi sociale, adică majoritatea consumatorilor de droguri.

Valentin Simionov este director executiv al Asociaţiei Romanian Harm Reduction Network.

a consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Marcel Ciolacu, discuta cu Sorin Grindeanu FOTO Mediafax
Interimatul lui Sorin Grindeanu la PSD - Ce urmează pentru social-democrați? Politolog: „Nu este un Negrescu sau Victoria Stoiciu, dar nici Paul Stănescu”
PSD, condus în ultimii ani de Marcel Ciolacu, își schimbă conducerea după două rânduri de alegeri prezidențiale devastatoare. După demisia lui Ciolacu, conducerea interimară este preluată de Sorin Grindeanu, mâna dreaptă a fostului premier și șef PSD.
Nicușor Dan FOTO Reuters
Cum explică un expert în politică externă plecarea ambasadoarei SUA din România și mesajul ambasadei privind victoria lui Nicușor Dan
Ambasada SUA la București a anunțat că șefa misiunii diplomatice, Kathleen Kavalec, se va retrage din serviciu. Iar la scurt timp după anunț, ambasada americană a transmis și un mesaj foarte scurt privind victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale.
piedone webp
Descoperirea șocantă pe care Piedone a făcut-o într-o fabrică de carne care livra pentru shaormerii: „Șaorma cu de toate, inclusiv cu boală”
O scenă demnă de filmele de groază a fost descoperită de inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) într-o fabrică de carne din județul Ilfov, în apropierea Bucureștiului.
Evadare deținuți New Orleans FOTO X
Cum a ajutat un angajat al unei închisori din Statele Unite zece deținuți să evadeze. Ce mesaj au lăsat pușcăriașii
Un angajat al unei închisorii din New Orleans (SUA) a fost arestat pentru că a ajutat zece deținuți să evadeze săptămâna trecută. Anchetatorii susțin că evadarea ar fi fost imposibilă fără ajutorul unei persoane din interior.
Ministrul de externe britanic David Lammy condamnă ofensiva israeliana din Gaza FOTO EPA EFE jpg
Marea Britanie suspendă negocierile privind un acord de liber-schimb cu Israelul. Starmer: „Suntem îngroziți de escaladarea militară” din Gaza
Regatul Unit a anunţat marţi că îşi suspendă negocierile pentru un acord de liber schimb cu Israelul şi o convoacă pe ambasadoarea acestei ţări la Londra, Tzipi Hotovely, ca reacţie la intensificarea ofensivei israeliene în Fâşia Gaza, relatează AFP.
image png
Ce meserii au părinții lui Pescobar, unul dintre cei mai de succes antreprenori din România? „Pe tata poți să-l pui la discuție cu orice mare om din Academia Română”
Pescobar, pe numele său real Paul Nicolau, este cunoscut atât în România, cât și în afara ei, pentru afacerea sa cu fructe de mare cu care a dat lovitura. Este în prezent una dintre cele mai active apariții din mediul online și recent a vorbit despre părinții săi.
pavel durov paris jpg
Magnatul rus fondator al Telegram, gata să depună mărturie la CCR pentru anularea alegerilor: „Depun o declarație dacă asta ajută democrația românească”
George Simion cere audierea lui Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, de către Curtea Constituțională (CCR), după ce acesta a acuzat statul francez că i-a cerut să interzică vocile conservatoare din România înaintea alegerilor de duminică.
Melcul cu armura jpg
Creatura bizară din adâncurile oceanului care nu mănâncă niciodată. Supraviețuiește și la 400 de grade Celsius și este pe cale de dispariție
În adâncurile întunecate ale Oceanului Indian, acolo unde presiunea este uriașă, lumina soarelui nu pătrunde, iar apa fierbe din cauza activității vulcanice submarine, trăiește una dintre cele mai bizare și fascinante creaturi descoperite de știință: melcul cu picior solzos.
Înfiinţată în 1928, Frăţia are acum milioane de adepţi în toată lumea musulmană
Frăția Musulmană, o amenințare la adresa coeziunii naționale prin islamismul promovat la nivel local în Franța
Un raport comandat de guvernul francez atrage atenția asupra influenței tot mai mari a Frăției Musulmane în Franța, avertizând asupra unei „amenințări la adresa coeziunii naționale”, în contextul răspândirii unui islamism „de jos”, cu rădăcini în comunitățile locale.