Dependen╚Ťa de droguri

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Dependen╚Ťa de droguri jpeg

- interviu cu Valentin SIMIONOV -

Este dependenţa pe care o creează principala problemă a consumului de droguri?

De┼či comunitatea medical─â este unanim─â atunci c├«nd consider─â dependen┼úa de droguri ca fiind o boal─â cronic─â, exist─â ┼či voci care sus┼úin c─â ea este doar un simptom al unor probleme pe care individul nu le poate gestiona. Viitorii consumatori abuzivi apeleaz─â la substan┼úe pentru a trata aceste probleme, ca automedica┼úie. Pentru a avea o imagine corect─â despre substan┼úele psihoactive ┼či efectele lor, este de dorit ca ele s─â fie considerate fiecare ├«n parte, ca substan┼úe diferite, nu sub termenul general de ÔÇ×droguriÔÇť, care poate induce confuzia c─â ÔÇ×toate s├«nt la fel de periculoaseÔÇť. Din p─âcate, domeniul adic┼úiilor este foarte greu de ├«n┼úeles de public din cauza campaniilor negative ┼či a promov─ârii, a atitudinilor fundamentate pe moral─â, nu pe ┼čtiin┼ú─â, cu privire la consumul de droguri ┼či, implicit, la cei care le consum─â. Supozi┼úia de la care se pleac─â este c─â ini┼úierea consumului de droguri este o alegere individual─â, iar consecin┼úele (boli, dependen┼ú─â, ├«nchisoare, marginalizare, moarte) trebuie asumate individual. Se ignor─â importan┼úa educa┼úiei, a regimului legislativ ┼či a condi┼úiilor socio-economice ce determin─â sau men┼úin consumul de droguri. C├«nd to┼úi ace┼čti factori vor fi pu┼či laolalt─â ┼či interpreta┼úi ca atare, problema consumului de droguri va putea fi privit─â din unghiuri noi, fapt ce ar putea genera solu┼úii noi. 

Cum se explic─â ┼či cum se manifest─â aceast─â dependen┼ú─â? La ce categorii de v├«rst─â, socio-profesionale este mai des ├«nt├«lnit─â?

Majoritatea consumatorilor dependen┼úi din Rom├ónia s├«nt tineri ÔÇô media de v├«rst─â fiind ├«ntre 20-27 ani ÔÇô care au petrecut doar c├«┼úiva ani ├«n sistemul de educa┼úie, provin din familii dezorganizate, mul┼úi au cunoscut violen┼úa domestic─â, iar o bun─â parte au tr─âit ├«n condi┼úii extreme, pe strad─â, f─âr─â familie, expu┼či tuturor factorilor de stres ce pot distruge o personalitate ├«n formare. Aceste condi┼úii nu se reg─âsesc ├«n cazul consumatorilor ocazionali de droguri: un procent necunoscut dintre ace┼čtia nu atinge niciodat─â parametrii dependen┼úei; ei au studii medii sau superioare, provin din p─âtura mijlocie sau din apropierea ei ┼či utilizeaz─â substan┼úe cu risc redus de dependen┼ú─â sau consum─â alcool ├«n limite rezonabile. Dac─â analiz─âm statisticile privitoare la num─ârul de dependen┼úi de droguri, descoperim c─â acestea difer─â ├«n func┼úie de substan┼ú─â. Din cei peste 75,5 milioane de europeni care au consumat canabis cel pu┼úin o dat─â ├«n via┼ú─â, numai 4 milioane au adoptat un consum zilnic asimilabil dependen┼úei (EMCDDA, 2011). ├Än cazul consumatorilor de heroin─â/opiacee, dependen┼úa este mai degrab─â regula dec├«t excep┼úia. 

Cum poate fi eradicat─â, care s├«nt metodele prin care po┼úi reduce dependen┼úa de droguri, ca fenomen? Po┼úi ajuta o persoan─â s─â nu mai fie dependent─â? 

Dependen┼úa de droguri nu poate fi eradicat─â ca fenomen, ├«ns─â impactul s─âu poate fi redus ├«n sensul minimiz─ârii riscurilor pe care le implic─â asupra individului ┼či societ─â┼úii. Insisten┼úa cu care se ac┼úioneaz─â ├«n direc┼úia ob┼úinerii abstinen┼úei produce uneori mai mult r─âu dec├«t bine. Dezintoxicarea trebuie realizat─â cu acordul pacientului, nu doar a familiei sau legii. 

Dep─â┼čirea dependen┼úei este un proces complicat ce poate dura ani de zile. Multe persoane care au atins abstinen┼úa continu─â s─â se identifice ca alcoolici sau dependen┼úi de droguri tocmai pentru a nu uita c─â pericolul dependen┼úei poate reap─ârea ├«n orice clip─â. Uneori, substitu┼úia se dovede┼čte o metod─â mai bun─â de gestionare a dependen┼úei ┼či permite stabilizarea pacientului, primul pas c─âtre un stil de via┼ú─â s─ân─âtos. Nu trebuie s─â uit─âm c─â atingerea abstinen┼úei necesit─â c├«teodat─â ocolul substitutiv ┼či un timp mai mare de 21 de zile, c├«t dureaz─â de obicei cura de dezintoxicare. 

Care este situa┼úia ├«n Rom├ónia, comparativ cu alte ┼ú─âri din Europa? 

Ast─âzi ne confrunt─âm cu o explozie a consumului a┼ča-numitelor droguri ÔÇ×legaleÔÇť la nivel european. Din diverse motive, tinerii au o imagine pozitiv─â despre aceste droguri, de┼či mass-media ┼či formatorii de opinie au insistat pe efectele lor devastatoare asupra s─ân─ât─â┼úii. Articolele din pres─â ┼či-au atins doar pe jum─âtate scopul: au alertat p─ârin┼úii, ├«ns─â, pe de alt─â parte, au trezit curiozitatea copiilor. Cre┼čterea consumului de droguri ├«n r├«ndul tinerilor e perceput─â ca fiind un pericol pentru noua genera┼úie. La nivel european exist─â totu┼či diferen┼úe semnificative: se pare c─â drogurile noi s├«nt mult mai populare ├«n ┼ú─ârile foste comuniste, unde disponibilitatea drogurilor clasice este mai redus─â dec├«t ├«n ┼ú─ârile occidentale. Ca regul─â general─â, consumatorii de droguri ÔÇ×legaleÔÇť s├«nt mai interesa┼úi de canabinoizii sintetici (sau spice, mixuri vegetale care se fumeaz─â). 

Prevalen┼úa consumului de droguri ├«n Rom├ónia este ├«nc─â redus─â la toate tipurile de substan┼úe. Conform statisticilor, 1,6% dintre rom├óni au consumat canabis cel pu┼úin o dat─â ├«n via┼ú─â, cu mult sub media european─â, situat─â ├«ntre 10-30%. Aceste date nu se coreleaz─â totu┼či cu interesul pentru drogurile legale. Conform ultimului studiu ANA (2011), prevalen┼úa consumului de droguri ÔÇ×legaleÔÇť de-a lungul vie┼úii ├«n Bucure┼čti este de aproape 12%. Trecerea consumatorilor de heroin─â injectabil─â la stimulente sintetice cre┼čte riscul apari┼úiei unui nou val epidemic HIV, ale c─ârui semne au ├«nceput deja s─â se arate ├«n Bucure┼čti. 

Ce face organiza┼úia dvs. pentru a reduce dependen┼úa fa┼ú─â de droguri? 

Romanian Harm Reduction Network este o re┼úea de organiza┼úii ┼či persoane care urm─âresc reducerea consecin┼úelor negative ale consumului de droguri. Interven┼úiile sus┼úinute de noi urm─âresc prevenirea HIV prin programe de schimb de seringi ┼či tratament substitutiv, reducerea stigmei ┼či a discrimin─ârii consumatorilor ┼či reforma politicii ├«n domeniul drogurilor, prin concentrarea eforturilor de combatere ├«n direc┼úia traficului, nu a consumului, ceea ce ├«n practic─â ├«nseamn─â eliminarea pedepselor ce vizeaz─â consumatorii ┼či concentrarea pe arestarea ┼či ├«ncarcerarea trafican┼úilor de droguri. Organiza┼úiile noastre membre acoper─â un segment neglijat de institu┼úiile statului: consumatorii de droguri din afara serviciilor medicale ┼či sociale, adic─â majoritatea consumatorilor de droguri.

Valentin Simionov este director executiv al Asociaţiei Romanian Harm Reduction Network.

a consemnat Iaromira POPOVICI

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?