Dependența de droguri

- interviu cu Valentin SIMIONOV -

Este dependenţa pe care o creează principala problemă a consumului de droguri?

Deşi comunitatea medicală este unanimă atunci cînd consideră dependenţa de droguri ca fiind o boală cronică, există şi voci care susţin că ea este doar un simptom al unor probleme pe care individul nu le poate gestiona. Viitorii consumatori abuzivi apelează la substanţe pentru a trata aceste probleme, ca automedicaţie. Pentru a avea o imagine corectă despre substanţele psihoactive şi efectele lor, este de dorit ca ele să fie considerate fiecare în parte, ca substanţe diferite, nu sub termenul general de „droguri“, care poate induce confuzia că „toate sînt la fel de periculoase“. Din păcate, domeniul adicţiilor este foarte greu de înţeles de public din cauza campaniilor negative şi a promovării, a atitudinilor fundamentate pe morală, nu pe ştiinţă, cu privire la consumul de droguri şi, implicit, la cei care le consumă. Supoziţia de la care se pleacă este că iniţierea consumului de droguri este o alegere individuală, iar consecinţele (boli, dependenţă, închisoare, marginalizare, moarte) trebuie asumate individual. Se ignoră importanţa educaţiei, a regimului legislativ şi a condiţiilor socio-economice ce determină sau menţin consumul de droguri. Cînd toţi aceşti factori vor fi puşi laolaltă şi interpretaţi ca atare, problema consumului de droguri va putea fi privită din unghiuri noi, fapt ce ar putea genera soluţii noi. 

Cum se explică şi cum se manifestă această dependenţă? La ce categorii de vîrstă, socio-profesionale este mai des întîlnită?

Majoritatea consumatorilor dependenţi din România sînt tineri – media de vîrstă fiind între 20-27 ani – care au petrecut doar cîţiva ani în sistemul de educaţie, provin din familii dezorganizate, mulţi au cunoscut violenţa domestică, iar o bună parte au trăit în condiţii extreme, pe stradă, fără familie, expuşi tuturor factorilor de stres ce pot distruge o personalitate în formare. Aceste condiţii nu se regăsesc în cazul consumatorilor ocazionali de droguri: un procent necunoscut dintre aceştia nu atinge niciodată parametrii dependenţei; ei au studii medii sau superioare, provin din pătura mijlocie sau din apropierea ei şi utilizează substanţe cu risc redus de dependenţă sau consumă alcool în limite rezonabile. Dacă analizăm statisticile privitoare la numărul de dependenţi de droguri, descoperim că acestea diferă în funcţie de substanţă. Din cei peste 75,5 milioane de europeni care au consumat canabis cel puţin o dată în viaţă, numai 4 milioane au adoptat un consum zilnic asimilabil dependenţei (EMCDDA, 2011). În cazul consumatorilor de heroină/opiacee, dependenţa este mai degrabă regula decît excepţia. 

Cum poate fi eradicată, care sînt metodele prin care poţi reduce dependenţa de droguri, ca fenomen? Poţi ajuta o persoană să nu mai fie dependentă? 

Dependenţa de droguri nu poate fi eradicată ca fenomen, însă impactul său poate fi redus în sensul minimizării riscurilor pe care le implică asupra individului şi societăţii. Insistenţa cu care se acţionează în direcţia obţinerii abstinenţei produce uneori mai mult rău decît bine. Dezintoxicarea trebuie realizată cu acordul pacientului, nu doar a familiei sau legii. 

Depăşirea dependenţei este un proces complicat ce poate dura ani de zile. Multe persoane care au atins abstinenţa continuă să se identifice ca alcoolici sau dependenţi de droguri tocmai pentru a nu uita că pericolul dependenţei poate reapărea în orice clipă. Uneori, substituţia se dovedeşte o metodă mai bună de gestionare a dependenţei şi permite stabilizarea pacientului, primul pas către un stil de viaţă sănătos. Nu trebuie să uităm că atingerea abstinenţei necesită cîteodată ocolul substitutiv şi un timp mai mare de 21 de zile, cît durează de obicei cura de dezintoxicare. 

Care este situaţia în România, comparativ cu alte ţări din Europa? 

Astăzi ne confruntăm cu o explozie a consumului aşa-numitelor droguri „legale“ la nivel european. Din diverse motive, tinerii au o imagine pozitivă despre aceste droguri, deşi mass-media şi formatorii de opinie au insistat pe efectele lor devastatoare asupra sănătăţii. Articolele din presă şi-au atins doar pe jumătate scopul: au alertat părinţii, însă, pe de altă parte, au trezit curiozitatea copiilor. Creşterea consumului de droguri în rîndul tinerilor e percepută ca fiind un pericol pentru noua generaţie. La nivel european există totuşi diferenţe semnificative: se pare că drogurile noi sînt mult mai populare în ţările foste comuniste, unde disponibilitatea drogurilor clasice este mai redusă decît în ţările occidentale. Ca regulă generală, consumatorii de droguri „legale“ sînt mai interesaţi de canabinoizii sintetici (sau spice, mixuri vegetale care se fumează). 

Prevalenţa consumului de droguri în România este încă redusă la toate tipurile de substanţe. Conform statisticilor, 1,6% dintre români au consumat canabis cel puţin o dată în viaţă, cu mult sub media europeană, situată între 10-30%. Aceste date nu se corelează totuşi cu interesul pentru drogurile legale. Conform ultimului studiu ANA (2011), prevalenţa consumului de droguri „legale“ de-a lungul vieţii în Bucureşti este de aproape 12%. Trecerea consumatorilor de heroină injectabilă la stimulente sintetice creşte riscul apariţiei unui nou val epidemic HIV, ale cărui semne au început deja să se arate în Bucureşti. 

Ce face organizaţia dvs. pentru a reduce dependenţa faţă de droguri? 

Romanian Harm Reduction Network este o reţea de organizaţii şi persoane care urmăresc reducerea consecinţelor negative ale consumului de droguri. Intervenţiile susţinute de noi urmăresc prevenirea HIV prin programe de schimb de seringi şi tratament substitutiv, reducerea stigmei şi a discriminării consumatorilor şi reforma politicii în domeniul drogurilor, prin concentrarea eforturilor de combatere în direcţia traficului, nu a consumului, ceea ce în practică înseamnă eliminarea pedepselor ce vizează consumatorii şi concentrarea pe arestarea şi încarcerarea traficanţilor de droguri. Organizaţiile noastre membre acoperă un segment neglijat de instituţiile statului: consumatorii de droguri din afara serviciilor medicale şi sociale, adică majoritatea consumatorilor de droguri.

Valentin Simionov este director executiv al Asociaţiei Romanian Harm Reduction Network.

a consemnat Iaromira POPOVICI