Departe şi aproape

Iulian BOLDEA
Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Departe şi aproape jpeg

Şi noi, redactori la revista Vatra, am trăit şi trăim, am supravieţuit şi supravieţuim încă într-un timp al pandemiei, al izolării şi distanţării fizice. De altfel, scriitori, jurnalişti, intelectuali siliţi la recluziune au relevat, în cărţi publicate anul trecut, nelinişti, interogaţii şi emoţii ale lockdown-ului (Pandemia veselă și tristă, de Florina Ilis, Pandemia nebunilor. Confesiuni în stare de urgență, de Liviu Cangeopol, Povestiri despre epidemii și vaccinuri de Alexandru Toma Pătrașcu, Jurnal din vremea pandemiei, de Tiberius Vasiniuc, Lumea de mîine. Ce urmează după pandemie?, de Olivia Toderean, Sergiu Celac, George Scutaru, Bucureștiul, sub dictatura coronavirusului, de Cora Muntean, Pandemie… și alte povestiri, de Cosmin Baiu etc.). Am trăit dureros, eu şi colegii mei de la revista Vatra, momentele de restrîngere a relaţionării directe, de limitare, într-o ambianţă impregnată de ştiri alarmiste din mass-media şi de informaţii deconcertante de pe reţelele de socializare. Cu atît mai mare, mai imperioasă a fost dorinţa noastră de a scrie, de a comunica în modul acesta, imperfect şi indirect, cu cititorii noştri, într-o stilistică a urgenţei, care să depăşească şi să compenseze solitudinea, distanţarea, izolarea, stări-limită care accentuează şi mai mult nevoia de a fi aproape de semeni. În condiţii de izolare, de restrîngere a socializării, am reuşit să edităm la timp toate numerele revistei, cu dosarele tematice programate pentru anul 2020 („Teatrul românesc, azi“, „Mircea Martin – 80“, „Secolul 21 – între istorie recentă şi futurologie“, „Cornel Ungureanu – țintă fixă“, „Distant reading – o nouă paradigmă de cercetare literară“, „Sorin Alexandrescu – schiţă de portret“, „Gabriela Adameşteanu – ţintă fixă“). În acelaşi timp, şi pentru noi izolarea a reprezentat o lungă aşteptare a întoarcerii la normalitate. Impunerea stării de urgenţă şi apoi a celei de alertă, ce limitau mişcarea, sociabilitatea, au modificat tempoul existenţei noastre, au alterat mentalităţi, au reformulat conduite şi habitudini, generînd noi abordări ale apropierii, ale raportului direct cu ceilalţi. Sensul vieţii, în rutina cotidianului, s-a modificat radical, impresia noastră dominatoare fiind a unei derulări nedefinite a secundelor, copleşitoare, cu forţa unei apăsări continue, persistente. Interogaţiile, aşteptările, metabolismul nostru cognitiv alterat, metamorfozele, gesturile, gîndurile, toate acestea s-au intersectat cu lecturi febrile prin care o stare de revoltă subliminală, ca o întoarcere spre interioritate, releva absurdul, scepticismul, neputinţa de a înţelege lumea în acest avatar nefericit al ei. De aici nevoia noastră de confesiune, de mărturisire, prin care eul se cufundă, ca într-un ireductibil joc de oglinzi, în apele amintirii despre sine şi despre alţii, printr-o nevoie de adaptare la criză, de confruntare ezitantă cu o realitate  a iluziei, construită, de fiecare dintre noi, din incertitudini, suferinţe şi dileme ale clipei şi ale Istoriei. Fluxul zilelor şi al ştirilor, periclitarea echilibrului afectiv au marcat dureros, şi pentru noi, această ambianţă a claustrării, în care am fost privaţi de dialog, de comunicare, de îmbrăţişare sau de întîlnirea cu celălalt. Am resimţit, dureros, şi noi, erodarea gesturilor mărunte, rutina solitudinii, inserţia ideologiilor în teritoriul fluctuant al pandemiei, am utilizat diferite platforme online, pentru realizarea proiectelor noastre (Poezia 3G: versuri peste gen, granițe, generații, Poeţi în dialog, întîlniri cu cititorii, lansări de carte şi dezbateri). Am resimţit şi noi presiunea fake-news-ului, iminenţa jocurilor de putere şi iradierea malefică a teoriilor conspiraţiei, sub zodia unor reacţii emoţionale paradoxale, a unor temeri şi decizii inexplicabile, într-un timp al stărilor celor mai contradictorii (optimism nejustificat, scenarii apocaliptice, accese de panică iraţională, refuzul drastic al contactului cu ceilalţi sau, din contra, sfidarea măsurilor de distanţare fizică, neîncredere sau revoltă). Informaţiile furnizate de mass-media erau fie abundente şi irelevante, fie abstrase, sibilinice. Am trăit într-un timp al crizei, al depărtării, în care scrisul se străduia să păstreze o logică a echilibrului fiinţei, într-o etică a nerenunţării şi un spaţiu fragil compensatoriu. Povestea revistei Vatra în vremea pandemiei nu diferă, poate, de experienţele celorlalte reviste de cultură româneşti. Important este că, dincolo de toate aceste dificultăţi şi restricţii, dincolo de confiscarea sau limitarea posibilităţii strîngerii de mînă şi a unui dialog direct, am reuşit să publicăm la timp numerele revistei, să participăm (online) la evenimente culturale, să ne îndeplinim obligaţiile asumate în proiectele culturale pe care le derulăm. Am trăit, sub zodia urgenţei şi a asediului provocate de pandemie, un sentiment al speranţei, un orizont al aşteptării, în oglinda timpului precar în care ne e dat să trăim şi să scriem.

Iulian Boldea este redactor-șef al revistei Vatra.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.