Departe de manualele ┼čcolare

Publicat în Dilema Veche nr. 238 din 4 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Niciodat─â raporturile dintre art─â ┼či putere (a banilor, a poli┼úiei, a prejudec─â┼úilor majoritare) n-au fost excesiv de cordiale ┼či e greu de aflat c├«┼úi arti┼čti poten┼úiali au fost marginaliza┼úi, strivi┼úi ├«ntr-un fel sau altul de mecanismele cu care au fost nevoi┼úi s─â se confrunte pentru a exista. Din vremurile vechi, ┼čtim aproape totul despre arti┼čtii de curte, despre cei mari ┼či despre cei mici, mai nimic despre cei ce au refuzat onorurile sau s-au str─âduit s─â ajung─â la ele ┼či le-a lipsit talentul social. Istoria artelor ├«nregistreaz─â succesele, iar succesele apar┼úin celor ├«ndem├«natici ├«n dob├«ndirea unei pozi┼úii bune ├«n fa┼úa celor care puteau s─â-i asigure ┼či s─â-i aprecieze. Valorile considerate azi clasice s├«nt cele impuse de gustul unui om, s├«nt ale grupului s─âu sau ale epocii? R─âspunsul devine ┼či mai complicat dac─â ad─âug─âm ┼či rolul ├«nt├«mpl─ârii, al operelor pierdute, distruse, ascunse, efectele dezastrelor naturale ┼či ale r─âzboaielor. Cum, necum, ├«n numele acestui trecut, analizat ├«n c─âr┼úi savante ┼či popularizat ├«n manualele ┼čcolare, este judecat─â arta prezentului de categoria numit─â at├«t de confuz "consumatori de art─â". C├«nd ceea ce v─âd, ascult─â sau citesc seam─ân─â c├«t de c├«t cu ceea ce a mai fost, e bine, dac─â nu - avem de-a face cu operele unor ┼úicni┼úi, ale unor snobi sau ale unor du┼čmani ai poporului. Ultima variant─â apar┼úine cu prec─âdere or├«nduirilor totalitare, care v─âd ├«n orice neasem─ânare o tentativ─â de a le r─âsturna. Hitler a decretat c─â toat─â arta modern─â este o art─â degenerat─â; ├«n 1938 a organizat o expozi┼úie pentru a ar─âta c├«t este ea de potrivnic─â spiritului german. Mul┼úi autori erau evrei, ceea ce explica, nu-i a┼ča, ur├«┼úenia ┼či meschin─âria exponatelor. Dup─â ce s-a folosit de adeziunea multor arti┼čti talenta┼úi care au luat ├«n serios revolu┼úia din 1917 ┼či au crezut c─â ├«┼či vor putea folosi imagina┼úia ├«n slujba unei puteri generoase ┼či ├«n┼úeleg─âtoare, regimul sovietic i-a exilat pe unii ├«n str─âin─âtate, pe al┼úii ├«n Siberia, celor mai mul┼úi le-a impus t─âcerea. Scurtelor perioade de dezghe┼ú le urma c├«te o iarn─â stra┼čnic─â ┼či probabil limitele destaliniz─ârii s-au ar─âtat c├«nd Hru┼čciov a ordonat buldozerelor s─â distrug─â o expozi┼úie de sculptur─â ├«n aer liber. E un truism afirma┼úia c─â puterea e conservatoare, dar acest truism distorsioneaz─â multe destine. C├«nd e vorba de arta modern─â, puterea politic─â e deosebit de ├«ncr├«ncenat─â ┼či nu-┼či refuz─â nici argumentul democratic al majorit─â┼úii: poporului nu-i place a┼ča ceva, n-ave┼úi dreptul s─â folosi┼úi banii poporului pentru ifosele unor oameni care tr─âiesc ┼či g├«ndesc la marginea normalit─â┼úii. E argumentul puterilor totalitare: dictatorii nu-┼či pun problema dac─â poporul ├«i place pe ei, ├«n schimb s├«nt foarte grijulii ca arta s─â fie "pe placul poporului". Dar argumentul majorit─â┼úii ┼či al banului public func┼úioneaz─â ┼či ├«n democra┼úii: s-a ├«nt├«mplat nu doar ├«n Rom├ónia, ci ┼či ├«n Statele Unite. Arti┼čtii nu s├«nt deputa┼úi sau primari: n-au nevoie de voturi pentru a li se confirma valoarea. Iar obiec┼úia de nereprezentativitate este chiar ├«n afara problemei. Artistul nu reprezint─â pe nimeni, dec├«t pe sine ├«nsu┼či. Opera lui place sau nu place, ├«┼či dezv─âluie sensuri ascunse sau uime┼čte prin intui┼úiile sale. Dac─â apare, reprezentativitatea este consecin┼úa unei selec┼úii operate ├«n timp ┼či orice persoan─â, personalitate sau institu┼úie se b─âl─âce┼čte ├«n ridicol c├«nd emite preten┼úia c─â poate discerne ceea ce va sanc┼úiona viitorul ┼či ce nu. Democratizarea Europei Occidentale, intrarea pe pia┼úa de art─â a averilor din Statele Unite au impus constatarea c─â nu doar arta tradi┼úional─â se vinde, c─â exist─â oameni dispu┼či s─â pl─âteasc─â pentru ceea ├«i ┼čocheaz─â pe cititorii de manuale. Au ap─ârut, cum era ┼či firesc, speciali┼čtii: pre┼úurile astronomice uneori s├«nt explicate cu argumente din teoria artei. Rela┼úiile dintre art─â ┼či putere s-au ramificat ┼či s-au diversificat ├«n folosul tuturor. Arti┼čtilor nonconformi┼čti a ├«nceput s─â le corespund─â un public nonconformist. Toat─â lumea are dreptul s─â-┼či formuleze o opinie, pozitiv─â sau negativ─â, s─â cumpere ceea ce dore┼čte s─â aib─â, s─â prefere anumi┼úi arti┼čti altora. Cu banii aloca┼úi culturii, statul ar trebui s─â ├«ncerce s─â le ofere tuturor o ┼čans─â. La New York, ┼čansa poate veni de la obiectele din expozi┼úia organizat─â de Institutul Cultural Rom├ón. Imaginea Rom├óniei ca ┼úar─â nu se ├«mbun─ât─â┼úe┼čte prin contribu┼úia unor arti┼čti talenta┼úi, ci prin efortul de a demonstra c─â democra┼úia a fost integrat─â ├«n structura intim─â a puterii. Secven┼úele cu minerii din iunie 1990 nu pot fi contracarate prin sculpturile lui Br├óncu┼či sau prin poeziile lui Blaga, ci prin deciziile unei puteri gata s─â accepte ceea ce nu-i place. Descifrarea simbolurilor pretins antisemite e produs─â de c─âtre persoane care nu ┼či-au refuzat niciodat─â deliciile discursului xenofob ┼či chiar aceast─â manevr─â confirm─â substratul politicianist al conflictului. Protestul "Grupului de m─âtu┼či" de la New York nu e expresia inocent─â a unor filistini defaza┼úi, ci declicul programat pentru declan┼čarea campaniei na┼úionale de denigr─âri ┼či calomnii. Una printre altele. Doar c─â, fiind vorba despre art─â, domeniu aparent accesibil tuturor, efectul de ecou a fost foarte puternic ┼či a permis amenin┼úarea cu m─âsuri de control mai sus┼úinute. Pre┼čedintele Senatului, Nicolae V─âc─âroiu, a f─âcut apel la pre┼čedintele Comisiei de Cultur─â, senatorul Adrian P─âunescu, pentru "anchetarea" ICR. Anchet─â. Comisia porne┼čte deci de la premisa c─â acolo s-a petrecut un fapt pentru care trebuie pedepsi┼úi responsabilii. Av├«nd ├«n vedere experien┼úa precar─â ┼či haotic─â a senatorilor ├«n materie de anchet─â, dar ┼či de art─â modern─â, ar fi poate preferabil s─â se apeleze la exper┼úii ├«n via┼ú─â din aparatul ideologic al PCR. Ei se pricepeau mai bine.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.