Demonopolizarea puterii în Moldova

Nicu POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 290 din 3 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Exist─â mai multe scenarii posibile ┼či imprevizibile pentru evolu┼úia Republicii Moldova. Totu┼či, pe fundalul discu┼úiilor despre crearea Alian┼úei pentru Integrare European─â, este imperativ─â ┼či o abordare ceva mai strategic─â, ├«n care for┼úele politice ar ├«ncerca s─â-┼či imagineze Republica Moldova ┼či peste doi-trei ani, nu doar peste dou─â-trei luni. Am formulat dou─â modele ├«n jurul c─ârora politicienii din Republica Moldova ├«┼či pot construi o strategie de comportament politic pentru urm─âtorii c├«┼úiva ani. Bine├«n┼úeles c─â nici unul dintre acestea nu va fi realizat "├«n stare pur─â", dar s├«nt dou─â modele ce merit─â discutate. Scenariul 1: "Ucraina post-oranj" Primul ┼či cel mai probabil scenariu este modelul ucrainean de guvernare. ├Äntr-o asemenea perspectiv─â, Alian┼úa pentru Integrare European─â devine un scandal continuu care discrediteaz─â ├«ntreaga coali┼úie, iar partidele " ├«n loc s─â-┼či asume responsabilitatea " stau permanent cu un ochi pe "u┼ča de ie┼čire" din coali┼úie, pentru a-┼či asigura supravie┼úuirea politic─â dup─â e┼čecul acesteia. Ca ┼či liderii oranj din Ucraina, cele patru partide democratice ├«┼či cheltuiesc ├«ntreaga energie politic─â pentru a lupta cu partenerii de coali┼úie, nu pentru a guverna ┼úara. ├Äntre timp, PCRM r─âm├«ne puternic, consolidat ┼či folose┼čte orice gre┼čeal─â a coali┼úiei pentru a o ataca. ├Än acela┼či timp, Rusia face totul ca s─â contribuie la haotizarea sistemului politic din Republica Moldova prin influen┼úa sa mediatic─â ┼či, eventual, metode de coerci┼úiune economic─â ce ar agrava situa┼úia noului guvern (vezi criza gazului din Ucraina ├«n 2006). Coali┼úia instabil─â devine ├«ntr-at├«t de disfunc┼úional─â, ├«nc├«t transform─â Republica Moldova ├«ntr-un stat mai pluralist, dar neguvernabil. Acest lucru fr├«neaz─â implementarea reformelor cerute de UE, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â ├«n Ucraina. Blocajul politic face dificil─â asisten┼úa din partea UE. ├Än 2013, dup─â patru ani de haos, crize guvernamentale, blocaj economic ┼či certuri politice, popula┼úia devine apatic─â ┼či dezam─âgit─â, iar coali┼úia " discreditat─â. ├Än 2013 (sau mai devreme, ├«n caz de anticipate), PCRM revine la guvernare ├«ntr-o formul─â ceva mai modernizat─â. Sau, ca variant─â interimar─â, peste un an-doi PDM, dezam─âgit, se retrage din coali┼úie ┼či creeaz─â o alian┼ú─â guvernamental─â cu PCRM, l─âs├«nd partidele liberale din Parlament discreditate de o guvernare scurt─â, dar e┼čuat─â. Scenariul 2: "Rom├ónia ├«n 1996-2000" Aparent, guvernarea Conven┼úiei Democrate din Rom├ónia ├«n anii 1996-2000 seam─ân─â cu situa┼úia Ucrainei de ast─âzi. O coali┼úie corupt─â, disfunc┼úional─â, cu parteneri ce-┼či spal─â rufele la televizor, cu trei prim-mini┼čtri ├«n patru ani, cu scandaluri, acuza┼úii reciproce, populism, mini-mineriade ┼či criz─â economic─â. O avalan┼č─â de e┼čecuri politice ┼či economice care a condus la revenirea PDSR (acum PSD) ┼či a lui Ion Iliescu la putere ├«n 2000-2004ÔÇŽ ├Äns─â anume ├«n 1996-2000 au fost create precondi┼úiile necesare pentru reformarea Rom├óniei. ├Än 2000, Iliescu nu mai putea guverna ca p├«n─â la 1996. C─âci patru ani de scandal politic ├«n direct, la TV, au camuflat, de fapt, dou─â schimb─âri fundamentale ale sistemului politic rom├ónesc care, ├«n definitiv, au f─âcut posibil─â aderarea ulterioar─â a Rom├óniei la UE ┼či NATO. ├Än primul r├«nd, a avut loc demonopolizarea mass-media. Scandalurile non-stop la TV au creat o pres─â mai influent─â ┼či mai pluralist─â. Politica a devenit public─â, iar media " un element important ├«n sistemul de checks and balances ("control ┼či echilibru"). ├Än al doilea r├«nd, s-a produs deconcentrarea centrelor de putere economic─â. Majoritatea partidelor din coali┼úia de atunci erau destul de corupte, dar p├«n─â la urm─â " fiecare cu propriile re┼úele de patronaj ┼či set de rela┼úii corupte " au creat c├«teva centre de putere economic─â suficient de puternice ┼či dispersate, ca s─â se men┼úin─â independente ┼či dup─â revenirea PSD la guvernare ├«n 2000. Respectivele centre de putere economic─â alternative au asigurat baza unui sistem politic mai pluralist, iar un stat capturat de interese pluraliste, nu monopoliste, s-a dovedit a fi mai capabil s─â implementeze reformele necesare ader─ârii la UE. Astfel, principala realizare a guvern─ârii Conven┼úiei Democrate din Rom├ónia a fost demonopolizarea sistemului economic ┼či politic, care le-a ┼či permis democra┼úilor s─â revin─â la putere ├«n 2004, dup─â patru ani de guvernare a PSD/Iliescu. Tot ace┼čti ani au condus la reformarea PSD ├«ntr-un partid mai modern ┼či mai european. De atunci " de┼či politica din Rom├ónia mai r─âm├«ne pe alocuri haotic─â, lipsit─â de principii ┼či corupt─â ", Bucure┼čtiul a reu┼čit s─â implementeze ├«n mare parte reformele necesare ader─ârii la UE, guvernele corupte s├«nt debarcate ├«n urma alegerilor, jurnali┼čtii lucreaz─â liberi, iar investitorii str─âini se simt chiar mai confortabil dec├«t ├«n Ungaria, bun─âoar─â. Un program pentru viitorul guvern Probabil, nici unul dintre aceste scenarii nu va fi realizat ├«n ├«ntregime. Indiferent de configura┼úia exact─â a coali┼úiei politice, ├«n Republica Moldova politica va r─âm├«ne, pentru ├«nc─â mul┼úi ani ├«nainte, instabil─â, corupt─â, opac─â ┼či incert─â, iar ┼úara trebuie s─â fac─â fa┼ú─â unei combina┼úii toxice, poten┼úial letale, de criz─â politic─â ┼či economic─â. Este foarte probabil─â ┼či revenirea PCRM (eventual, reformat ┼či modernizat) la guvernare peste unul, patru sau opt ani. ├Äns─â crizele politice inevitabile din urm─âtorii ani pot fi o ┼čans─â, a┼ča cum a fost guvernarea de sacrificiu a CDR ├«n Rom├ónia anilor 1996-2000. Sau o ┼čans─â pierdut─â, precum este pentru guvernarea for┼úelor oranj de la KievÔÇŽ Ca s─â profite de aceast─â ┼čans─â, prioritatea partidelor din Parlamentul moldovenesc este demonopolizarea rapid─â a sistemului economic ┼či mediatic. Un obiectiv interimar ar putea fi crearea ┼či sus┼úinerea a ├«nc─â dou─â-trei posturi TV c├«t de c├«t independente cu acoperire na┼úional─â, ├«n urm─âtorul an (c├«t ┼či acoperire na┼úional─â pentru PRO TV). Acestea nu vor deveni peste noapte bune ┼či echidistante, ├«ns─â ele pot crea baza unui pluralism politic pe viitor. Demonopolizarea puterii economice se poate face prin atragerea investitorilor str─âini (una dintre pu┼úinele realiz─âri ale coali┼úiei oranj de la Kiev a fost atragerea masiv─â a b─âncilor occidentale ├«n sectorul bancar ucrainean). ├Äntr-un scenariu optimist, reformele democratice ar permite o apropiere mai rapid─â de UE, accesarea asisten┼úei americane oferite prin Corpora┼úia "Provoc─ârile Mileniului" ┼či liberalizarea vizelor pentru UE. Coali┼úia va avea nevoie de rezultate palpabile ce afecteaz─â via┼úa zilnic─â a diferitelor categorii de cet─â┼úeni. Astfel, guvernul trebuie s─â se concentreze pe proiecte vizibile, precum construc┼úia de drumuri (cu asisten┼ú─â extern─â), liberalizarea transporturilor aeriene cu UE (ceea ce ar reduce de dou─â-trei ori costurile la bilete " lucru important pentru diaspora), semnarea Tratatului privind micul trafic de frontier─â cu Rom├ónia, acoperirea ├«ntregii Republici Moldova cu Internet wi-fi (├«n 2002, SUA au finan┼úat prin USAID acoperirea ├«ntregii Macedonii, a c─ârei suprafa┼ú─â e comparabil─â cu cea a Republicii Moldova, cu Internet wi-fi) sau ├«nlocuirea unei bune p─âr┼úi a agen┼úilor de poli┼úie rutier─â cu camere video. ├Än plus, noul guvern ar trebui s─â invite o misiune a UE ("EU rule of law mission") ce ar contribui la reformarea ┼či modernizarea structurilor de for┼ú─â, ├«n conformitate cu standardele europene. C├«t mai multe posturi TV ├Än pofida victoriei opozi┼úiei, Moldova nu va putea fi reformat─â, democratizat─â ┼či modernizat─â f─âr─â transformarea PCRM, ┼či este ├«n interesul coali┼úiei s─â g─âseasc─â ┼či o modalitate de interac┼úiune cu PCRM, ce ar minimiza conflictualitatea sistemului politic. Deocamdat─â, pentru a include PCRM ├«n sistemul politic, c├«teva posturi ├«n guvern ┼či ambasade pot fi oferite unor lideri comuni┼čti. Nicolas Sarkozy, c├«nd a devenit pre┼čedinte al Fran┼úei, i-a cedat Ministerul de Externe lui Bernard Kouchner, iar ca director al FMI l-a promovat pe Dominique Strauss-Kahn, ambii fiind unii dintre cei mai populari ┼či competen┼úi politicieni din Partidul Socialist de opozi┼úieÔÇŽ A┼čadar, cu c├«t mai multe posturi TV independente vor fi, cu c├«t mai difuze vor fi centrele de putere economic─â, cu at├«t mai lung─â va fi via┼úa partidelor de ast─âzi ├«n urm─âtorul deceniu. Nimic nu va asigura supravie┼úuirea partidelor din Republica Moldova, dec├«t crearea unui cadru c├«t mai ferm de condi┼úii democratice, care ar permite alternarea la guvernare pentru to┼úi actorii politici existen┼úi. Succesul istoric al Alian┼úei pentru Integrare European─â va fi determinat de capacitatea acesteia de a demonopoliza sistemul politic, nu de num─ârul de scandaluri care vor avea loc ├«ntre timpÔÇŽ Nicu Popescu este expert la European Council on Foreign Relations (Londra). Articolul a ap─ârut ├«n ziarul Timpul din Chi┼čin─âu ┼či este republicat cu acordul autorului.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.