Democra┼úie ┼či ripost─â gradual─â

Publicat în Dilema Veche nr. 283 din 17 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Fran┼úa este pe cale s─â adopte cea mai aspr─â legisla┼úie ├«mpotriva pirateriei prin Internet. Dup─â luni ├«ntregi de documentare, Denis Olivennes, directorul Nouvel Observateur, a elaborat un proiect de lege care sanc┼úioneaz─â, prin "ripost─â gradual─â", copierea din re┼úea a fi┼čierelor protejate de legea drepturilor de autor. Legea face obiectul unor ample dispute, at├«t ├«n Parlament, c├«t ┼či ├«n societatea civil─â: ├«n cauz─â e dreptul (celor mul┼úi) la acces nelimitat la Internet vs. dreptul (celor mai pu┼úini) de a-┼či proteja operele create. ├Än Fran┼úa, industriile creative pun ├«n mi┼čcare ├«n jur de 7 miliarde de euro; se pare c─â mai mult de jum─âtate din aceast─â sum─â este "confiscat─â" prin desc─ârcarea ┼či utilizarea ilegal─â (f─âr─â plata drepturilor aferente) a fi┼čierelor. Obiectivul stabilit, spune Denis Olivennes, este "s─â facem m─âcar un pic mai dificil─â munca celor care descarc─â ilegal fi┼čiere protejate de legea drepturilor de autor; astfel, vrem s─â favoriz─âm dezvoltarea unei oferte legale". Necesitatea norm─ârii acestui domeniu a fost ar─âtat─â chiar de pre┼čedintele Sarkozy, care l-a indicat pe Olivennes ca posibil "fondator" al legii ┼či care a ├«ns─ârcinat-o, ├«n urm─â cu un an, pe Christine Albanel, atunci ministru al Culturii ┼či Comunic─ârii, cu urm─ârirea procesului de legiferare. Principiul este simplu, cel pu┼úin ├«n teorie: la prima desc─ârcare a unui fi┼čier protejat de legea drepturilor de autor, utilizatorul este avertizat printr-un mesaj electronic; la a doua opera┼úiune frauduloas─â i se trimite o scrisoare recomandat─â; ├«n fine, recidiva este pedepsit─â prin deconectarea de la Internet pentru o perioad─â cuprins─â ├«ntre 3 ┼či 12 luni (o list─â neagr─â a persoanelor suspecte, actualizat─â ├«n permanen┼ú─â, ├«i va ├«mpiedica s─â-┼či schimbe, pur ┼či simplu, IP-ul, pentru a li se pierde urma). Legea ├«i oblig─â, de asemenea, pe utilizatorii ┼či providerii WiFi s─â permit─â acces doar pe site-urile "curate" ┼či responsabilizeaz─â fiecare titular de Internet pentru toate opera┼úiunile realizate prin conexiune, a┼ča c─â scuza cu "am wireless, poate c─â altcineva s-a conectat prin contul meu ┼či a desc─ârcat..." nu ┼úine. Mai mult dec├«t at├«t, utilizatorii de conexiune f─âr─â fir s├«nt obliga┼úi s─â-┼či instaleze pe cheltuiala lor programe de filtrare a datelor. O autoritate public─â independent─â vegheaz─â la aplicarea sanc┼úiunilor. Pe c├«t de clare par principiile legii, pe at├«t de complicat─â este aplicarea. Nu-i de mirare c─â legea a st├«rnit numeroase controverse, inclusiv ├«n r├«ndul produc─âtorilor de muzic─â ┼či/sau film pe care, teoretic, ar trebui s─â-i protejeze: mul┼úi consider─â c─â legea ├«ngr─âde┼čte circula┼úia operelor de art─â ┼či, prin urmare, face mai mult r─âu dec├«t bine. Pe de alt─â parte, ┼či furnizorii de servicii Internet s├«nt nemul┼úumi┼úi, de vreme ce orice abonat care folose┼čte conexiunea pentru desc─ârc─âri masive de fi┼čiere ar putea fi sanc┼úionat. ├Än fine, ┼či din punct de vedere legal proiectul e discutabil. Cu un an ├«n urm─â, Parlamentul European s-a exprimat pe aceast─â tem─â, hot─âr├«nd, pe de o parte, c─â sanc┼úiunea este dispropor┼úionat─â ┼či, pe de alt─â parte, c─â doar judec─âtorul, ┼či nu o autoritate independent─â, este ├«n m─âsur─â s─â se pronun┼úe cu privire la o eventual─â deconectare. C├«t despre Consiliul Constitu┼úional, acesta a decis, ├«n momentul ├«n care i s-a cerut avizul asupra legii, c─â deconectarea este inacceptabil─â: Constitu┼úia garanteaz─â dreptul la libera exprimare, iar conexiunea la Internet este o condi┼úie pentru libera exprimare ├«n secolul XXI. P├«n─â una-alta, pre┼čedintele Sarkozy a semnat dispozi┼úiile ne-amendate ale legii, semn c─â, ├«n ciuda controverselor de principiu, e hot─âr├«t s─â o aplice. ├Äns─â cum "riposta gradual─â" nu poate fi aplicat─â p├«n─â la ultima treapt─â, e greu de crezut c─â legea va produce ┼či efecte.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.