Democraţie, justiţie, anticorupţie - o soluţie politico-financiară

Codru VRABIE
Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Democraţie, justiţie, anticorupţie   o soluţie politico financiară jpeg

Mecanismul de Cooperare şi Verificare al UE e în egală măsură iubit şi urît, atît de români, cît şi de europeni. E iubit mai cu seamă de cei care au felurite beneficii din componenta de verificare şi e urît îndeosebi de cei care nu văd avantajele din partea de cooperare. Adevărul e că rapoartele MCV dau substanţă şi vizibilitate mai cu seamă componentei de verificare, în timp ce nimeni nu pare să ştie ce se întîmplă în partea de cooperare.

Cei care iubesc MCV-ul, mai ales pentru componenta de verificare şi rapoartele periodice de progres, atît la Bucureşti, cît şi la Bruxelles, doresc să păstreze un astfel de mecanism de monitorizare.

Cei care urăsc MCV-ul, fie pentru că li se pare o ruşine ca un stat-membru să fie monitorizat, fie pentru că nu-s mulţumiţi de componenta de cooperare, îşi doresc ca MCV să fie oprit, aruncat la coş, uitat cît se poate de repede.

De vreun an de zile avem o idee despre cum s-ar putea împăca şi capra şi varza, pentru că există o soluţie care să ne ajute să păstrăm componenta de verificare, să întărim componenta de cooperare, să diluăm „ruşinea“ monitorizării externe, dar să şi prelungim termenul cu vreo zece ani. Soluţia e ancorată în nevoile instituţiilor din justiţie şi administraţie, respectiv răspunde la obiectivele asumate de statul român prin diverse documente strategice. Ideea e că reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei necesită investiţii financiare serioase, pe care bugetul României nu are capacitatea să le asigure singur. Prin urmare, privim către fondurile europene pentru a acoperi deficitul de finanţare şi sperăm că Guvernul României are înţelepciunea de a negocia alocarea unor fonduri din bugetul european 2014-2020, exact pentru aşa ceva!

Pe baza Strategiei Naţionale Anticorupţie (aprobată de Guvern în 2012), a Strategiei de Integritate în Justiţie (adoptată de CSM în 2011) şi a Strategiei de dezvoltare a Justiţiei ca serviciu public (propusă de MJ în 2010), se poate imagina un Program Operaţional Sectorial pentru Democraţie, Stat de Drept, Reforma Justiţiei şi Integritatea Sectorului Public. Acest POS, finanţabil din Fondul Social European, ar putea intra în vigoare în 2014, ar putea permite investiţii şi cooperare în justiţie şi anticorupţie pînă în 2020, ar extinde perioada de verificare şi raportare pînă în 2022. Ar fi un MCV reînnoit, mai acceptabil din punct de vedere politic (nu doar pentru Guvernul României, ci şi pentru Comisia Europeană), mai eficient din punct de vedere administrativ (pentru că, atunci cînd nu se îndeplinesc indicatorii, se poate suspenda finanţarea), mai util din punct de vedere instituţional (pentru că oferă oportunitatea investiţiei în obiective şi proiecte concrete de reformă).

Ministerul Justiţiei deja a parcurs o mare parte din paşii operaţionali care i-ar permite să devină Autoritate de Management pentru acest Program Operaţional, iar Consiliul Superior al Magistraturii este deja calificat să devină Organism Intermediar. Mai rămîne doar ca această idee să fie acceptată şi promovată de miniştrii Teodorovici, Pivniceru, Stroe şi Dragnea, susţinută de miniştrii Voinea şi Chiţoiu, promovată de premierul Ponta şi de preşedintele Băsescu (s-ar putea introduce şi o componentă de informatizare a sectorului public, deci şi ministrul Nica ar fi mulţumit). E o soluţie asupra căreia puterea şi opoziţia pot cădea de acord, angajînd decisiv statul român, deopotrivă faţă de propriii cetăţeni şi instituţiile europene, pentru o democraţie funcţională, o justiţie independentă şi o administraţie integră – obiective care pot fi atinse în zece ani!

Codru Vrabie este coordonatorul Proiectului www.piatadespaga.ro.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.