Declinul demografic - o sursă de îngrijorare pentru societatea românească

M─âlina VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 213 din 16 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Ämb─âtr├«nirea demografic─â este un fenomen care afecteaz─â statele moderne de c├«teva decenii. Modernizarea a produs transform─âri marcante ├«n structura familiei, cu implica┼úii demografice semnificative. Ca urmare a particip─ârii tot mai ridicate a femeilor la pia┼úa muncii ┼či a utiliz─ârii pe scar─â larg─â a metodelor contraceptive, num─ârul na┼čterilor a sc─âzut semnificativ ┼či s-a trecut de la un model de familie cu mul┼úi copii, cu fertilitate apropiat─â de cea natural─â, la familia cu unu sau doi copii. Pe de alt─â parte, dezvoltarea tehnologic─â a dus la dezvoltarea de noi tratamente medicale accesibile ├«ntregii popula┼úii. Acest fapt, cuplat cu ├«mbun─ât─â┼úirea semnificativ─â a calit─â┼úii vie┼úii, a condus la cre┼čterea speran┼úei medii de via┼ú─â. Cu alte cuvinte, ├«n statele industrializate oamenii au ├«nceput s─â tr─âiasc─â mai mult dec├«t acum 50 de ani, ├«ns─â se nasc tot mai pu┼úini copii. Implica┼úiile s├«nt majore pentru modul de func┼úionare a societ─â┼úii ├«n ansamblul ei. O prim─â consecin┼ú─â rezid─â ├«n faptul c─â popula┼úia dependent─â, compus─â ├«n principal din pensionari ┼či din copii, dep─â┼če┼čte numeric popula┼úia activ─â ┼či poate conduce ├«n viitor la incapacitatea societ─â┼úii de a mai asigura venituri pentru cei inactivi. ├Än acest context, primele vizate de un poten┼úial colaps s├«nt sistemele de pensii ┼či cele de asisten┼ú─â medical─â, ambele ├«nalt consumatoare de resurse ┼či dependente de veniturile realizate de popula┼úia activ─â. Procesul de ├«mb─âtr├«nire a popula┼úiei se afl─â de c├«teva decenii bune pe agenda politic─â a tuturor statelor puternic industrializate, iar solu┼úiile adoptate variaz─â de la p─âstrarea ├«n activitate pe o perioad─â c├«t mai lung─â de timp a celor afla┼úi la v├«rsta pension─ârii, p├«n─â la stimularea fertilit─â┼úii prin flexibilizarea programului de lucru, oferirea de facilit─â┼úi publice de ├«ngrijire a copiilor sau implicarea crescut─â a ambilor p─ârin┼úi ├«n cre┼čterea copiilor. Rom├ónia: ├«mb─âtr├«nire demografic─â sau declin demografic? Ultimele studii atest─â sc─âderea demografic─â marcant─â prin care trece ┼úara noastr─â. Ridicarea restric┼úiilor impuse de regimul comunist ├«n ceea ce prive┼čte planning-ul familial ┼či contracep┼úia, precum ┼či c─âderea economic─â prin care a trecut societatea rom├óneasc─â ├«n primii ani ai tranzi┼úiei au dus la sc─âderea drastic─â a num─ârului de na┼čteri. Rata fertilit─â┼úii este printre cele mai reduse din Europa, chiar dac─â ├«ncep├«nd cu 2003 s-a ├«nregistrat o u┼čoar─â cre┼čtere mai ales ├«n zonele urbane. Studiile de demografie arat─â c─â ├«n Rom├ónia num─ârul de copii care se nasc este mult sub necesarul ├«nlocuirii genera┼úiilor. Spre deosebire de ┼ú─ârile Europei puternic industrializate, ├«n Rom├ónia oamenii tr─âiesc mai pu┼úin, speran┼úa medie de via┼ú─â fiind mult redus─â ├«n compara┼úie cu state precum Suedia ┼či Olanda. S─âr─âcia, accesul sc─âzut la servicii medicale ┼či lipsa educa┼úiei sanitare reprezint─â numai o parte din factorii care explic─â aceast─â situa┼úie. Cu toate acestea, num─ârul copiilor care se nasc nu asigur─â ├«nlocuirea genera┼úiilor. ├Än plus, este de a┼čteptat ca dezvoltarea economic─â ┼či social─â s─â creasc─â speran┼úa medie de via┼ú─â. Toate acestea vor agrava procesul de ├«mb─âtr├«nire a popula┼úiei. Dincolo de procesul "universal" de ├«mb─âtr├«nire a popula┼úiei, Rom├ónia se confrunt─â ├«n ultimii ani cu o puternic─â migra┼úie extern─â. De┼či nu exist─â date oficiale referitoare la acest fenomen, estim─âri neoficiale vorbesc de aproape un milion de rom├óni care muncesc ├«n Italia ┼či ├«nc─â unul ├«n Spania. ├Än multe ora┼če europene po┼úi s─â auzi vorbindu-se rom├óne┼čte la tot pasul, ceea ce arat─â c─â ├«ntr-adev─âr fenomenul migra┼úiei pentru munc─â ├«n str─âin─âtate este unul de propor┼úii. Cei care pleac─â s├«nt ├«n general parte a popula┼úiei active, persoane adulte ┼či care au o calificare. Toate acestea agraveaz─â declinul demografic al ┼ú─ârii. Predic┼úiile f─âcute de demografi ├«n acest sens s├«nt ├«ngrijor─âtoare. Conform estim─ârilor Fondului Na┼úiunilor Unite pentru Popula┼úie, p├«n─â ├«n 2050, popula┼úia Rom├óniei va ajunge la 16 milioane de locuitori, dac─â nu se iau m─âsuri pe termen lung. Practic, ├«n 40 de ani rata de dependen┼ú─â va fi de 1 la 9, adic─â un adult va trebui s─â sus┼úin─â grupele de v├«rst─â vulnerabile (copiii ┼či v├«rstnicii). Acesta este cel mai sumbru scenariu posibil, ├«ns─â el reprezint─â un semnal de alarm─â c─âruia trebuie s─â i se acorde aten┼úia cuvenit─â. Ce se poate face? Experien┼úa altor state arat─â c─â nu exist─â o solu┼úie unic─â, o re┼úet─â a succesului ├«n acest domeniu. Ce putem face este s─â ├«nv─â┼ú─âm din experien┼úele altora, s─â vedem ce a mers ┼či ce nu ┼či s─â ├«ncerc─âm s─â aplic─âm la situa┼úia particular─â a Rom├óniei. Confruntate cu un declin demografic marcant ├«n a doua jum─âtate a secolului al XX-lea, multe state puternic industrializate din Vestul Europei au ├«ncercat s─â suplineasc─â deficitul de for┼ú─â de munc─â prin importul de m├«n─â de lucru ieftin─â din ┼ú─ârile slab industrializate, mai ales din Orientul Mijlociu. S-au constituit astfel largi minorit─â┼úi etnice care nu au putut fi integrate social ┼či cultural ┼či care constituie o problem─â ├«n sine la ora actual─â, a┼ča cum arat─â tensiunile care exist─â ├«n societatea francez─â, de exemplu. De┼či nu este o solu┼úie viabil─â pe termen lung, va trebui s─â ne obi┼čnuim cu ideea c─â ├«n cur├«nd Rom├ónia va deveni punct de atrac┼úie pentru imigran┼úii din state mai s─ârace care vor ├«ncerca s─â ocupe ni┼čele l─âsate libere pe pia┼úa muncii de rom├ónii care au plecat. A┼ča s-a ├«nt├«mplat ├«n ┼ú─âri precum Italia ┼či Portugalia, care au constituit mult─â vreme surse de emigrare ┼či care au devenit acum puncte de atrac┼úie pentru rom├ónii afla┼úi ├«n c─âutarea unor oportunit─â┼úi de c├«┼čtig. O solu┼úie ├«ndelung dezb─âtut─â ├«n spa┼úiul public rom├ónesc este cea a stimul─ârii ├«ntoarcerii celor care au plecat la munc─â ├«n str─âin─âtate; o carte pe care este ├«ns─â riscant s─â miz─âm fiind dificil de estimat care este probabilitatea ca ace┼čtia s─â revin─â s─â munceasc─â ├«n ┼úar─â. Experien┼úa str─âin─ât─â┼úii nu le-a adus numai c├«┼čtiguri mai mari dec├«t cele pe care le puteau ob┼úine ├«n ┼úar─â, ci ┼či o calitate a vie┼úii mai bun─â. Evident, o parte a celor pleca┼úi revine ├«n ┼úar─â definitiv, al┼úii revin pentru scurte perioade de timp, ├«ns─â este greu de crezut c─â odat─â ce ┼či-au f─âcut un rost, au cas─â ┼či serviciu, se vor ├«ntoarce cu u┼čurin┼ú─â ├«n Rom├ónia. Experien┼úa Spaniei, Italiei ┼či Portugaliei, foste surse de emigrare, ne arat─â c─â este mai probabil ca ├«ntoarcerea s─â aib─â loc la v├«rsta pension─ârii, ┼či nu ├«n perioada activ─â. Ce ar fi de f─âcut, totu┼či? Strategia care ar putea s─â dea rezultate pe termen lung este cea de stimulare a fertilit─â┼úii. Introducerea indemniza┼úiei de maternitate ├«n 2003, cuplat─â cu cre┼čterea economic─â de dup─â 2000, a dus la o u┼čoar─â cre┼čtere a fertilit─â┼úii ├«n ultimii 5 ani. Cu toate acestea, Rom├ónia nu este preg─âtit─â s─â fac─â fa┼ú─â unei cre┼čteri demografice de propor┼úii. Criza locurilor ├«n gr─âdini┼úe cu care se confrunt─â marile ora┼če demonstreaz─â acest lucru. ├Än lipsa unor politici coerente ┼či articulate, pe termen mediu ┼či lung s-ar putea ca fertilitatea s─â scad─â din nou, at├«ta vreme c├«t societatea nu ofer─â posibilit─â┼úi de ├«mbinare a muncii cu via┼úa de familie.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.