De unde vine cheful?

Andrei IONESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 467 din 24-30 ianuarie 2013
De unde vine cheful? jpeg

├Äntrebarea vizeaz─â originea, ├«ncearc─â s─â afle care este etimonul cuv├«ntului. Cheful e ├«nainte de toate o stare sufleteasc─â, ┼či aceasta e accep┼úia principal─â a cuv├«ntului, probabil ┼či cea mai veche, consemnat─â ├«n DA ├«n urm─âtorii termeni: ÔÇ×Dispozi┼úie (vesel─â), bun─â dispozi┼úie, veselie, voie-bun─â, toane buneÔÇť.

Ispiti┼úi de o analogie prestigioas─â, am putea presupune c─â s-a ├«nt├«mplat cu cheful ceva asem─ân─âtor cu fenomenul observat ┼či depl├«ns de Constantin Noica ├«n cazul cuv├«ntului petrecere: o degradare treptat─â ┼či o deviere spre chef cu sensul de zaiafet, chiolhan, adic─â spre ├«n┼úelesul nr. 6 din DA: ÔÇ×petrecere vesel─â cu m├«nc─âri ┼či b─âuturi din bel┼čug (┼či cu l─âutari)ÔÇť. Evolu┼úia continu─â ┼či ast─âzi ├«n aceast─â direc┼úie. Dac─â ├«n pomenitul mai sus DA (edi┼úia 1940) sensul principal era, cum am v─âzut, voia-bun─â ┼či dispozi┼úia vesel─â, iar accep┼úia de petrecere cu l─âutari era consemnat─â abia pe locul 6, iat─â c─â ├«n mai recentul Dic┼úionar de sinonime de Luiza ┼či Mircea Seche (din 1982) sensurile s├«nt consemnate ├«n ordinea urm─âtoare, stabilit─â probabil ├«n func┼úie de frecven┼úa de utilizare: 1. benchetuial─â, osp─â┼ú, petrecere, praznic. 2. be┼úie. 3. dispozi┼úie, dorin┼ú─â, gust, plac, r├«vn─â. 4. capriciu, fandoseal─â, moft etc.

Din reflec┼úiile melancolice ale lui Noica redau aici un singur pasaj al Jurnalului filozofic din 1944: ÔÇ×Noi nu avem un termen rom├ónesc pentru devenire. Avem c├«teva pentru fiin┼ú─â, dar nu avem pentru devenire. Am fi putut avea termenul de petrecere (se petrece ceva, care e mai mult dec├«t se ├«nt├«mpl─â, are loc: are desf─â┼čurare). Dar l-au expropriat chefliii. Singura noastr─â devenire este ├«n chef, ├«n distrac┼úie, ÔÇô ├«n ├«nstr─âinare.ÔÇť

Discu┼úia e reluat─â pe larg ├«n Ciclul devenirii. Trecere, petrecere, din Cuv├«nt ├«nainte despre rostirea rom├óneasc─â, cu accente ┼či mai grave, fiindc─â, ├«n ultim─â instan┼ú─â, degradarea unui cuv├«nt ne ├«mpun┼úineaz─â existen┼úa: ÔÇ×Ast─âzi nu mai ┼čtim bine dac─â lipse┼čte vie┼úii un cuv├«nt pentru petrecerea bun─â a timpului, sau dac─â nu cumva lipsa cuv├«ntului este cea care s─âr─âce┼čte via┼úa de o bun─â petrecere ┼č...┼ú. C─âci, lipsindu-┼úi un cuv├«nt ┼či un ├«n┼úeles, ├«┼úi lipse┼čte o dimensiune de via┼ú─â.ÔÇť

Aceea┼či pierdere ireparabil─â ┼či degradare semnificativ─â s-au putut petrece cu cheful, ┼či singura m├«ng├«iere ce ne r─âm├«ne, ca ┼či ├«n cazul petrecerii, e s─â evoc─âm textele vechi ├«n care sensul major ┼či nobil era precump─ânitor, f─âr─â ├«ns─â ca m├«hnirea pierderii s─â-┼či g─âseasc─â alinare: ÔÇ×Te superi pe tine, pe semenii t─âi ┼či pe lume. I-am petrecut pe sub s─âbii, spunea Nicolae Costin. Pe cine ar trebui s─â petreac─â pe sub s─âbii logofe┼úii cei mari ai c├«te unui popor, pentru risipa unui cuv├«nt, nu mai e de ┼čtiut. Dar e de ┼čtiut c─â s-a ├«nt├«mplat a┼ča.ÔÇť

S─â consemn─âm ┼či noi, a┼čadar ÔÇô c─âci ÔÇ×e de ┼čtiutÔÇť ÔÇô, soarta cuv├«ntului chef, cu schimbarea accentului principal de la buna dispozi┼úie a sufletului la chiolhanul cu l─âutari, plec├«nd de la aceea┼či premis─â ┼či cu acela┼či regret pe care-l exprim─â Noica ├«n leg─âtur─â cu petrecerea, anume c─â ÔÇ×rom├ónului i-a pl─âcut s─â trag─â ├«ntreaga bog─â┼úie a cuv├«ntului de petrecere prin via┼ú─â ├«nspre petrecerea ├«n r─âgazurile vie┼úii.ÔÇť

Analogia e cu at├«t mai potrivit─â, cu c├«t cuvintele aici ├«n discu┼úie au suferit evolu┼úii similare, ce pot fi glosate ├«mpreun─â, cu valabilitate deplin─â. Au ajuns chiar sinonime ├«n accep┼úia lor curent─â: petrecerea ca devenire a fost ÔÇô cum spune Noica ÔÇô expropriat─â de cheflii. Deosebirea ar privi numai originea. Dac─â petrecerea provine din latin─â (*pertraicere), cheful e socotit, ├«n schimb, un turcism. ├Än realitate, cum voi ├«ncerca s─â ar─ât ├«n continuare, ├«n rom├ón─â e tot un cuv├«nt latinesc, pe care turcii l-au ├«mprumutat din romanitatea balcanic─â, ┼či nu invers, cum gre┼čit se crede.

Cheful provine dintr-o important─â ┼či bogat─â familie de cuvinte latine┼čti: quies,-etis = 1. odihn─â, repaus; 2. lini┼čte, calm; 3. pace, inac┼úiune; Quies = Odihna ca divinitate; quiescientia = via┼ú─â lini┼čtit─â; quiesco, ere, quievi, quietum = 1. a se odihni; 2. a dormi; 3. a se lini┼čti, a se potoli; 4. a sta lini┼čtit.

├Än latina cre┼čtin─â, cum bine se ┼čtie, chietudinea e o virtute de temelie, ajung├«nd s─â ├«nsemne acea stare de lini┼čte sufleteasc─â indispensabil─â dezvolt─ârii sau cultiv─ârii unui ├«ntreg m─ânunchi de alte virtu┼úi. Pentru a face ceva bun, e nevoie ├«n prealabil de o dispozi┼úie sufleteasc─â prielnic─â, altfel spus, trebuie s─â ai chef de a face binele. A avea chef a ├«nsemnat probabil, ├«n epoca veche, pentru cre┼čtin, a fi ├«mp─âcat cu Dumnezeu, a-i fi urica┼č ┼či mul┼úumitor, ┼či totodat─â a tr─âi ├«n pace ┼či bun─â ├«n┼úelegere cu semenii. S─â nu uit─âm apoi chietismul, corp de doctrin─â care propov─âduie┼čte inactivitatea ┼či contempla┼úia.

A nu avea chef, cu utilizarea cuv├«ntului ├«n construc┼úii negative, ├«┼či trage originea din sensul latin nr. 3 = inac┼úiune, neimplicare, atitudine neutral─â, ca de exemplu la Tacit (dup─â Gu┼úu): Regulus quiete defensus = Regulus (era) ap─ârat prin neamestecul lui ├«n via┼úa politic─â. ┼×i la fel, ├«n cazul verbului, cu sensul nr. 4 = a sta lini┼čtit, a sta ├«n rezerv─â, a nu lua parte: si quiessem, nihil evenisset mali (Teren┼úiu) = dac─â a┼č fi stat deoparte, nu s-ar fi ├«nt├«mplat nimic r─âu. Edicere quiescebant ├«nseamn─â ÔÇ×se ab┼úineau s─â se pronun┼úeÔÇť, adic─â nu aveau chef s-o fac─â. E tocmai marginea de repliere ├«n sine ┼či pasivitatea total─â care au dus la abstragerea ┼či contempla┼úia doctrinei chietiste.

Cum vedem, tabloul semantic al chefului e ├«n latin─â vast ┼či divers. Dup─â o privire de ansamblu asupra evantaiului larg de accep┼úii ale cuv├«ntului latin, cu coresponden┼úe fidele ├«n rom├ón─â, de la cele deficitare la cele excedentare, ne putem pune ├«ntrebarea dac─â nu cumva dramatiz─âm peste m─âsur─â, dintr-o fireasc─â dorin┼ú─â de a putea (┼či de a fi putut) valorifica latura semantic─â major─â ┼či luminoas─â a cuv├«ntului, mai mult dec├«t am f─âcut-o.

Poate c─â nu trebuie s─â privim lucrurile neap─ârat ├«n perspectiva istoriei ┼či s─â depl├«ngem un ┼čir de degrad─âri irecuperabile. Dup─â c├«t se pare, originea diferitelor accep┼úii ale cuv├«ntului se afl─â chiar ├«n latin─â.

Iat─â, bun─âoar─â, cheful ca distrac┼úie, ├«ntr-un compus al lui quies, anume requies, care, pe l├«ng─â odihna de veci, ├«nseamn─â ┼či lini┼čtea ca repaus, r─âgazul sau z─âbava, ba chiar distrac┼úia, veselia. La Gu┼úu e consemnat sensul de relaxare, alinare dup─â munc─â, griji etc. La Cicero, requies curarum este potolirea grijilor, iar intervalla requietis s├«nt intervalele de calm.

Cheful poate fi, apoi, lini┼čtea ├«ncrederii, ca ├«n urm─âtorul exemplu din Cicero: in huius spes requiescit = ├«┼či pune toat─â speran┼ú─â ├«n aceasta. Sau poate fi, la fel de bine, lini┼čtea de care te bucuri c├«nd ai sc─âpat dintr-o primejdie: animus ex multis periculis requievit = dup─â multe primejdii sufletul ┼či-a g─âsit lini┼čtea.

┼×i ÔÇô ad─âug─âm noi ÔÇô e firesc s─â te desfe┼úi f─âc├«nd un chef. A┼čadar, nu orice chef e un chiolhan cu l─âutari ┼či chiuituri. S-a ajuns aici, probabil, pentru c─â noi, muritorii de r├«nd, sem─ân─âm mai cur├«nd cu nes─âbuitul Ivan Turbinc─â, nu cu ├«n┼úelep┼úii care ┼čtiu cum s─â-┼či petreac─â z─âbava, r─âgazul de chietudine, de chef bun. DA consemneaz─â pe larg acest chef moderat, ├«n care veselia se manifest─â ├«n limitele cump─ât─ârii. De altfel, ├«n DEX, pe l├«ng─â petrecerea zgomotoas─â (accep┼úia nr. 1), e consemnat─â imediat ÔÇ×starea de (u┼čoar─â) be┼úie ┼či de bun─â dispozi┼úie a omului care a b─âutÔÇť (accep┼úia nr. 2).

Dintre numeroasele pasaje biblice în care întîlnim cuvîntul quies (sau compusul său, requies), hotărîtoare pentru transmiterea sensului în română sînt două pasaje din Vechiul Testament.

Primul e din ÔÇ×LeviticulÔÇť 23,32 ┼či reglementeaz─â odihna ritualic─â la sf├«r┼čitul ┼čirului de zile lucr─âtoare: Sabbatum requietionis est = zi a zilelor de odihn─â va fi pentru voi. Aceast─â zi de odihn─â e totodat─â zi de isp─â┼čire ┼či smerenie, dup─â cum se vede limpede ├«n reluarea reglement─ârii din versetul 39: (...) dup─â ce v─â str├«nge┼úi roadele p─âm├«ntului, timp de ┼čapte zile s─â ┼úine┼úi s─ârb─âtoare Domnului: ├«n ziua ├«nt├«i, odihn─â; ├«n ziua a opta, odihn─â = die primo et die octavio erit sabbatum, id est requies.

Iar ├«n ÔÇ×IsaiaÔÇť (al doilea pasaj hot─âr├«tor) se revine cu aceea┼či rigoare la reglementarea odihnei: ÔÇ×Dac─â-┼úi vei da piciorul ├«napoi de pe zilele odihnei a┼ča ca-n ziua cea sf├«nt─â s─â nu faci ce-┼úi place ┼úie, ┼či dac─â zilele odihnei le vei numi desf─âtare, sfinte Dumnezeului t─âu, atunci vei n─âd─âjdui ├«n Domnul ┼či El te va ridica la bun─ât─â┼úile p─âm├«ntului etc. etc.ÔÇť = et requiem tibi dabit Dominus etc.

A┼ča ne explic─âm de ce, ├«ntr-un proverb din colec┼úia lui Iordache Golescu, aceast─â bun─â dispozi┼úie a odihnei ritualice ar trebui numit─â ÔÇ×desf─âtareÔÇť, potrivit pasajului citat mai sus din ÔÇ×IsaiaÔÇť 58,13, ÔÇ×cheful la om e fericirea cea mai mareÔÇť. De aceea c├«nd ├«nchina cineva cu un pahar de b─âutur─â se zicea (┼či poate se mai zice) ÔÇ×Chef ┼či bucurie!ÔÇť sau Chef ┼či voie-bun─â!ÔÇť.

Ca de at├«tea alte ori, intui┼úia lui Noica a func┼úionat f─âr─â gre┼č pe t─âr├«mul rostirii rom├óne┼čti: ÔÇ×petrecerea prin via┼ú─âÔÇť alterneaz─â cu ÔÇ×petrecerea ├«n r─âgazurile vie┼úiiÔÇť. Aceasta din urm─â, petrecerea ├«n r─âgazurile vie┼úii, este dulcea z─âbav─â, odihna desf─ât─ârii binemeritate pe care ne-a poruncit-o Ziditorul, e ├«nsu┼či temeiul chefului nostru.

Andrei Ionescu este traduc─âtor ┼či profesor universitar la Facultatea de Limbi Str─âine, Universitatea Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.