"De n-ai da cu suliman, Nu ţi-ar face pielea un ban"

Publicat în Dilema Veche nr. 94 din 3 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Tatuaje În 1973 etnologul Petru Caraman a finalizat un studiu privind Tatuajul la români (Studii de folclor, II, Editura Minerva, 1988). Caraman porneşte cercetarea din secolul al V-lea î.e.n., de la cele mai vechi atestări de tatuare la traco-geţi (Herodot, Cicero, Strabon etc.). În partea a doua a studiului, etnologul analizează practica românilor de a se tatua în Evul Mediu, aşa cum a supravieţuit prin ecouri în diverse manifestări folclorice. Concluzia lui Caraman este că în cultura română premodernă s-a perpetuat o arhaică tradiţie autohtonă a tatuajului ritual şi simbolic. O altă lucrare importantă în domeniu este cea a medicului legist Nicolae Minovici, Tatuajurile în România (1898). În teza sa de licenţă, Minovici analizează tipurile de tatuaje înregistrate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe corpurile unor marginali şi excluşi (delincvenţi, prostituate, vagabonzi etc.). De data aceasta este vorba de o modă importată, adusă de vaporeni, cu multe subiecte erotice sau obscene. Proteze O istorie a protezelor la români ar trebui să se refere şi la Letopiseţul lui Neculce. "Grecul ţărigrădean" - Dumitraşcu Vodă - era "bătrîn şi curvar". Pe la 1685, cu toate că "dinţi în gură n-avea", el se afişa în public cu o ţiitoare "tînără şi frumoasă şi plină de suleiman", şi "o purta în vedeală între toată boierimea, de-o ţinea în braţi, de-o săruta". Vrînd să-l prezinte decrepit, Neculce îi descrie proteza dentară: "Dimineaţa şdinţiiţ îi înclia, de-i punea în gură, iar sara îi desclia cu încrop şi-i punea pe masă". Un domnitor cu astfel de carenţe fizice şi morale nu putea decît să ducă ţara de rîpă: "Oh! oh! oh! - se vaită cronicarul -, săracă ţară a Moldovei, ce nărocire de stăpîni c-aceştia ai avut!". Tot Neculce descrie "noul nas" al Spătarului Milescu, după ce în 1667 Ştefăniţă Vodă i-l tăiase "cu hamgeriul lui din brîu", pentru înaltă trădare. Un vechi obicei bizantin de stigmatizare a delincvenţilor, dar şi a adversarilor politici. "După acee, Nicolai Cîrnul au fugit în Ţara Nemţească şi au găsit acolo un doftor, de-i tot slobodzia sîngele din obraz şi-l boţia la nas, şi aşa din dzi în dzi sîngele să închega, de i-au crescut nasul la loc, de s-au tămăduit." "Se mai văd şi astăzi semnele", observa în 1671 grecul Konstantin Kristof la Moscova. "Numai de abia s-au fost cunoscut nasul cel tăiat", nota la rîndul său Neculce. La viaţa lui, Milescu a avut privilegiul să fie "scurtat de nas" de chiar domnitorul Moldovei şi "scurtat de barbă" de chiar ţarul Rusiei, Petru cel Mare: "Cînd s-a schimbat portul - scrie Neculce -, atunce sîngur împăratul i-au ras barba cu mîna lui". Pe la 1828, tot un fel de "doftor neamţ", de fapt un farmacist sas din Braşov, J.M. Honigberger, aflat în India, a prezentat un caz similar de stigmatizare a unui tîlhar. De asemenea, el a descris o operaţie de rinoplastie prin transplant de piele, "practicată de [vraci] hinduşi încă din timpurile cele mai îndepărtate ale Antichităţii": "Ei refăceau nasul folosind cuticule din regiunea frunţii, procedură care se păstrează şi acum" (35 de ani în Orient, ediţie Eugen Ciurtin, Editura Polirom, 2004, p. 154). Lorniete În ţările române ochelarii au pătruns mai ales la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Ei nu sînt doar o proteză oculară, ci şi o marcă socio-culturală. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în special bonjuriştii purtau lornietă - face-

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

teacher 4784916 1280 jpg
„România e țara în care tai de unde poți. Nu de unde trebuie”. Reacție la noile măsuri din educație
Ore suplimentare, norme mărite și risc de concedieri. În timp ce inflația scade veniturile reale, profesorii se tem că statul taie tocmai din ce ține școala în viață: oameni, timp și sens.
Drumul expres Dex4 intre Autostrada Transilvania A3 si Tureni, Cluj  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (27) JPG
Mini-autostrada Clujului, pregătită de inaugurare. Imagini de pe șantierul primului drum expres din nord-vestul României
Lucrările la primul drum expres din nord-vestul României au ajuns la final, după doi ani de șantier. Șoseaua de mare viteză va scoate traficul greu din municipiul Turda, facilitând accesul spre Cluj- Napoca și legătura dintre DN 1 și Autostrada Transilvania.
Orașul Avrig  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (71) jpg
Fostul oraș al sticlei, reanimat de autostrăzi. Palatul său era numit cândva „Edenul Transilvaniei”
Două autostrăzi în șantier ar putea reanima unul dintre micile orașe din centrul României. Aflat la 25 de kilometri de Sibiu, orașul Avrig este o poartă de intrare în Munții Făgăraș și pe Valea Oltului, însă, în ultimele decenii, a avut și el de suferit de pe urma declinului industrial.
rushmore america shutterstock 2572226605 jpeg
Povestea Muntelui Rushmore, simbolul american din Vestul Sălbatic. De ce consideră triburile indigene că este un monument profan
De 4 iulie, când America celebrează libertatea și valorile fondatoare ale republicii, privirile se îndreaptă inevitabil spre unul dintre cele mai iconice simboluri naționale: Muntele Rushmore.
CharacterLineup jpeg
Povestea unui copil dintr-un cămin-spital care a văzut lumea exterioară doar 24 de ore. „Tot ce puteam vedea pe geam era un câmp complet gol“
„Izidor“ este numele unui copil care și-a petrecut prima parte a vieții într-unul dintre fostele cămine-spital pentru „irecuperabili“ din România comunistă, dar și numele scurtmetrajului care redă cea mai fericită amintire a lui: preț de 24 de ore, viața a avut gust, miros, căldură și libertate.
GettyImages 113491138 jpg
Măcelul pornit de la propagandă, două înmormântări și o crâșmă închisă. Cronica sfâșietoare a uciderii evreilor din Dorohoi
Pe 1 iulie 1940, târgul Dorohoiului a fost martorul unui masacru greu de imaginat. O unitate a armatei române, umilită și intoxicată cu propagandă antisemită, s-a dezlănțuit ucigând zeci de evrei nevinovați, devastând și dedându-se la atrocități.
FCSB (Sportpictures) jpg
Reacții după Supercupă. Dan Petrescu, absent de la premiere: „I s-a făcut rău”
FCSB a ridicat, sâmbătă, Supercupa României deasupra capului.
Eszter Tompa Kontinental 25 film still (1) jpeg
Eszter Tompa, actriță: „La școală aveam o prietenă româncă și colegii maghiari aruncau cu pietre în mine din cauza asta“
Problemele interetnice din România, abordate și în cel mai recent film al lui Radu Jude, „Kontinental ’25“, fac parte din realitatea cotidiană a protagonistei, actrița Eszter Tompa, care toată viața a trebuit să le gestioneze.
Mihai Viteazul - Michael the Brave - pictură de Nicholas Relics Foto Adevărul
6 iulie: Mihai Viteazul s-a intitulat într-un hrisov „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei"
La 6 iulie 1885, Louis Pasteur folosea pentru prima dată vaccinul antirabic. Tot într-o zi de 6 iulie s-au născut academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, fostul președinte american George W. Bush sau actorul Sylvester Stallone.