De la teatrul de proiecte la proiectele de teatru

Victor SCORADEŢ
Publicat în Dilema Veche nr. 123 din 1 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La ├«nceputul deceniului trecut, ideea de teatru de proiecte a st├«rnit numeroase controverse. ├Ämbr─â┼úi┼čat cu entuziasm de unii, ca formul─â menit─â s─â genereze un teatru capabil a rede┼čtepta apetitul interogativ ├«n spectatorul obi┼čnuit s─â fie alimentat cu r─âspunsuri de-a gata, el a fost respins cu vehemen┼ú─â de... ceilal┼úi. ├Äntre timp, proiectul ┼či-a demonstrat utilitatea ├«n toate domeniile exprim─ârii artistice. Ini┼úiat ┼či elaborat ├«n afara grani┼úelor, automatismelor, ├«nchist─ârilor de tot felul (administrative, mentale, de limbaj etc.) specifice cadrului institu┼úionalizat, proiectul cultural a cucerit, ├«n ciuda numeroaselor obstacole, din ce ├«n ce mai mult teren. At├«t de mult ├«nc├«t, ast─âzi, sintagma a ajuns un fel de tic verbal. Tot mai mul┼úi s├«nt, de pild─â, regizorii care, ├«ntreba┼úi ce mai lucreaz─â, r─âspund c─â fac un proiect (!) la cutare sau cutare teatru de stat, din provincie sau din capital─â, referindu-se strict la o produc┼úie normal─â ├«ntr-o institu┼úie de repertoriu. Dincolo de evolu┼úia termenului ├«n sine, proiectul - fie c─â e vorba de teatru, dans, instala┼úie, performance, ori de forme complexe, ├«nglob├«nd varii limbaje - permite, ori chiar someaz─â la deschideri utile, at├«t spre mentalul ┼či sensibilitatea omului de azi, c├«t ┼či ├«n rela┼úia dintre arte - ce fac ca exprimarea artistic─â ├«n general s─â se "updateze", aliment├«nd apoi ┼či institu┼úiile care, prin specificul lor, nu lucreaz─â pe proiecte. Marele merit al proiectului cultural const─â ├«n faptul c─â se dezvolt─â ├«n afara oric─âror constr├«ngeri (mai pu┼úin a celor materiale, fire┼čte), cultiv├«nd un grad net superior de libertate ├«n g├«ndire, sim┼úire, exprimare. ├Än teatru, de pild─â, el face posibile distribu┼úii ideale: nefiind obligat s─â se limiteze la o trup─â sau alta, regizorul unui proiect teatral ├«┼či poate alege actorii cei mai potrivi┼úi, fie c─â e vorba de nume mari din teatrele na┼úionale sau de stat, fie c─â e vorba de studen┼úi ori de oameni care tocmai au absolvit. ├Än plus, actorii implica┼úi ├«ntr-un spectacol independent (termen aproape sinoim cu acela de proiect teatral), aduc cu ei un entuziasm pe care arareori ├«l mai au ├«n lucrul la sediu. Fiindc─â, ├«ntr-un proiect, vin numai actorii care simt c─â au nevoie de asta pentru a-┼či ├«mprosp─âta experien┼úa, limbajul, pentru a mai lucra ┼či cu al┼úi actori dec├«t cu cei cu care se ┼čtiu de o via┼ú─â. Arti┼čti de mare valoare ajung s─â lucreze cu actori tocmai ie┼či┼úi din ┼čcoal─â, de unde ┼či un schimb energetic special care, conjugat cu faptul c─â, de regul─â, se lucreaz─â pe texte, pe care scenele subven┼úionate (cu mult prea pu┼úine excep┼úii) continu─â s─â le evite, cu texte vii, "demente", ce presupun cu totul alte mijloace de abordare ┼či exprimare, constituie un liant aparte, extrem de ofertant pentru to┼úi cei implica┼úi, ca ┼či pentru "produsul finit" ┼či, deci, pentru spectator. Cel pu┼úin a┼ča st─âteau lucrurile p├«n─â acum c├«┼úiva ani. Iat─â ├«ns─â c─â acum genul acesta de teatru se izbe┼čte de obstacole de alt─â natur─â, generate de muta┼úiile produse ├«ntr-un timp destul de scurt ├«n via┼úa actorilor no┼čtri. Abia sesizabile acum doi-trei ani, ele ating, ast─âzi, propor┼úii alarmante. ├Än cazul Top Dogs, de pild─â, spectacol care a permis str├«ngerea fondurilor necesare ├«nfiin┼ú─ârii Teatrului ARCA, principala piedic─â a constat ├«n dificult─â┼úile enorme de programare a repeti┼úiilor. Unii dintre actori aveau film─âri ce se ├«ntindeau p├«n─â la ore care compromiteau o repeti┼úie sau alta, al┼úii aveau repeti┼úii la sediu, angajamente prin televiziuni, spectacole, "evenimente" etc. Din fericire, structura textului a permis o abordare modular─â, iar spectacolul a ie┼čit, chiar dac─â nu au existat mai mult de patru-cinci repeti┼úii (cu ┼čnururi, cu generale cu tot) la care au putut participa to┼úi actorii. Acum, c├«nd Teatrul ARCA a devenit o realitate (cel pu┼úin fizic─â: spa┼úiul a fost, ├«n sf├«r┼čit, consolidat ┼či amenajat, ajung├«nd la o capacitate de 130-140 de locuri; mai lipsesc dot─ârile tehnice, dar vor veni ├«n cur├«nd ┼či ele...), se fac sim┼úite muta┼úiile de care vorbeam. Concret: unul dintre proiectele teatrului - o pies─â rom├óneasc─â nou─â, intrat─â ├«n repeti┼úii pe la ├«nceputul anului - a trebuit s─â fie abandonat, cel pu┼úin pentru moment. ┼×i asta, cu toate c─â spectacolul implica actori tineri ┼či foarte tineri. Ei veniser─â cu entuziasm, piesa le pl─âcea mult, la fel ┼či regia. Pentru cei mai mul┼úi dintre ei, proiectul era o ┼čans─â real─â de afirmare. Ini┼úial, to┼úi aveau timp, erau dispu┼či la orice sacrificii - pe scurt, atmosfera p─ârea s─â fie aceea normal─â pentru un proiect teatral independent. Dup─â scurt timp ├«ns─â, programarea repeti┼úiilor a devenit tot mai dificil─â: unul era ├«n turneu, altul intrase ├«ntr-o telenovel─â, unul ├«ntr-un sitcom, altul prinsese o reclam─â, unul ├«┼či ├«ncerca ┼čansa la un teatru de stat, altul avea o ┼ču┼č─â... Se repeta c├«te dou─â-trei ore la trei-patru zile. Iar atunci c├«nd se repeta, unul mo┼ú─âia de oboseal─â, altul era cu g├«ndul la filmarea la care trebuia s─â fug─â, altul la audi┼úia pe care urma s-o dea la un teatru important. Au urmat inevitabil crize. Acestea - se ┼čtie - s├«nt benefice. Ele sf├«r┼čeau prin a realimenta entuziasmul, se stabilea s─â se repete ┼či noaptea, dac─â era nevoie. Dar urm─âtoarea ┼ču┼č─â ori reclam─â fractura entuziasmul proasp─ât ren─âscut. Iar proiectul a e┼čuat. Deocamdat─â. Fenomenul care a generat acest e┼čec e general. El afecteaz─â ┼či teatrele de stat. E cunoscut cazul unui celebru actor, care urma s─â joace rolul principal ├«ntr-o mare pies─â, la teatrul a c─ârui vedet─â este de-o via┼ú─â: dup─â a treia repeti┼úie, care a trebuit s─â fie anulat─â din cauz─â c─â un coleg era la film─âri, marele actor a ie┼čit din "proiect". ├Än felul acesta, no┼úiunea de "proiect" ├«ncepe s─â-┼či afle justificare ┼či ├«n institu┼úiile subven┼úionate...

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.