De la reglementarea toleranţei la incriminarea parazitismului

Lucian D─éR─éMU┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un secol de prostitu┼úie ├«n Rom├ónia (1862-1957) Dac─â am deschide "bibliografia prostitu┼úiei", am r─âm├«ne uimi┼úi de num─ârul mare al scrierilor: legi┼čti, sociologi, medici, igieni┼čti, jurnali┼čti, to┼úi ├«ntr-o lupt─â pentru reglementarea sau abolirea prostitu┼úiei1. Ne referim doar la prostitu┼úia feminin─â, singura form─â cu un cadru legal de desf─â┼čurare, fapt care nu exclude ├«ns─â practicile clandestine la masculin. ├Änceputurile modernit─â┼úii rom├óne┼čti se fac sim┼úite ┼či ├«n atitudinea autorit─â┼úilor fa┼ú─â de prostitu┼úie, atitudine care s-a exprimat prin scoaterea sexului tarifat neproductiv sau (┼či) non-procreativ din ilegalitatea moral─â ┼či juridic─â ┼či "institu┼úionalizarea" acestuia. Este pus─â astfel la punct o nou─â form─â de sexualitate, o nou─â institu┼úie, cu prec─âdere urban─â, aflat─â la dispozi┼úia b─ârba┼úilor ┼či sub controlul statului. Dar ce s-a ├«nt├«mplat de fapt cu prostitu┼úia din momentul legaliz─ârii ┼či p├«n─â ├«n prezent c├«nd ea este incriminat─â? Asist─âm, ├«n perioada contemporan─â, la o reactualizare a disputelor ├«n jurul prostitu┼úiei. Diferite ini┼úiative legislative, campanii pro sau contra prostitu┼úie pun tot mai acut problema ├«n┼úelegerii fenomenului ┼či a implica┼úiilor acestuia pentru societatea rom├óneasc─â2. Caracterul sensibil al temei necesit─â o vedere critic─â care s─â dep─â┼čeasc─â capcana antagonismului sau a eviden┼úelor conceptuale de ordin biologic sau natural. Acestea din urm─â s├«nt vehiculate mai ales ├«n momentul ├«n care se vorbe┼čte despre prostitu┼úie ├«n alte condi┼úii dec├«t acelea ale unei practici socio-culturale ┼či raport de sexe. Vom vedea ├«n ce m─âsur─â o istoricitate a fenomenului ne poate l─âmuri asupra a ceea ce a ├«nsemnat prostitu┼úia pentru societatea rom├óneasc─â de-a lungul unui secol. Cu alte cuvinte, vom vedea, pe scurt, care a fost cadrul normativ al fenomenului ├«ntre 1862 ┼či 1957. Reglementarea prostitu┼úiei ca practic─â ┼či (sau) raport social a plecat de la principii sanitare ┼či morale, fiecare influen┼ú├«nd diferit organizarea prostitu┼úiei ├«n func┼úie de perioada istoric─â. Aceste principii le reg─âsim mai ales ├«n cuprinsul ideologiilor europene cu care Rom├ónia se g─âsea ├«ntr-un contact permanent ┼či care ├«┼či disputau dreptul de a-┼či impune propria form─â de organizare a vie┼úii sociale: eugenismul, feminismul, socialismul ┼či aboli┼úionismul fiind doar c├«teva perspective care au influen┼úat dinamica legislativ─â a prostitu┼úiei. Vom parcurge punctual patru etape. ├Äntre 1862 ┼či 1930 a func┼úionat ├«n Rom├ónia sistemul de inspira┼úie reglementarist─â. Instituirea acestuia a fost f─âcut─â prin dou─â modalit─â┼úi: la nivel local prin regulamentul urban pentru supravegherea prostitu┼úiei, iar la nivel central prin articole ale legilor sanitare pentru zonele unde nu existau regulamente speciale pentru prostitu┼úie. Cea mai r─âsp├«ndit─â form─â de regulament ├«n vechiul regat al Rom├óniei a fost cea aplicat─â ├«n Bucure┼čti ├«n 1862, modificat─â succesiv p├«n─â ├«n 1899, acest model fiind preluat de majoritatea ora┼čelor. ├Än ora┼čele din Transilvania au func┼úionat cu prec─âdere acelea┼či principii reglementariste, numai c─â modelele de regulamente sau articole sanitare adoptate erau cele care circulau ├«n spa┼úiul Austro-Ungar. Dar ce ├«nseamn─â "reglementarism" ┼či cum a fost el adaptat la spa┼úiul rom├ónesc: este vorba despre sistemul prostitu┼úiei colective, a "pensionarelor de bordel" ┼či al prostitu┼úiei practicate individual cu condicu┼ú─â de s─ân─âtate3. Condi┼úia practic─ârii era o ├«nregistrare prealabil─â la Poli┼úie ┼či la Serviciul Sanitar ├«n eviden┼úa prostituatelor, dup─â ├«ndeplinirea cerin┼úelor legate de o limit─â de v├«rst─â ┼či stare de s─ân─âtate. Persoanele care erau ├«nregistrate intrau ├«ntr-un regim de consulta┼úii periodice ┼či primeau o condic─â care constituia at├«t noua "identitate", c├«t ┼či permisul pentru exercitarea acestei ocupa┼úii. At├«t prostituatele, c├«t ┼či casele de prostitu┼úie erau clasificate minu┼úios ├«n mai multe categorii, fiind supuse unui regim diferit de impozitare ┼či drepturi sociale. ├Än casele de toleran┼ú─â, schimbul bani-sex era coordonat de persoana care conducea afacerea, o madam─â, sub denumirea popular─â de "┼úa┼ú─â". Prostitu┼úia individual─â sau "singuratic─â" era practicat─â ├«n locuin┼úe particulare ├«nchiriate ┼či racolarea se f─âcea cu prec─âdere ├«n strad─â, ├«n timp ce la bordel persoanele erau a┼čteptate ├«n incint─â sau la intrarea ei. Sistemul reglementarist ia sf├«r┼čit, din punct de vedere juridic, ├«n 1930 prin articolul 305 al noii legi sanitare ┼či de ocrotire social─â care desfiin┼úeaz─â "casele de prostitu┼úie sau localurile unde se practic─â prostitu┼úia cu femei g─âzduite"4 . Campaniile de abolire a prostitu┼úiei ┼či influen┼úa ideologiei socialiste, care considerau femeia prostituat─â o victim─â, s-au f─âcut resim┼úite ├«n noua form─â de organizare a prostitu┼úiei care cap─ât─â accente specifice aboli┼úionismului interna┼úional. Potrivit discu┼úiilor, noua lege a fost inspirat─â din legisla┼úia american─â, respectiv german─â, a anilor 1925 ┼či 1927, favorabil─â ├«nchiderii caselor de prostitu┼úie. ├Än baza noii legi, s-a desfiin┼úat ┼či a fost incriminat─â ocupa┼úia patronilor caselor de prostitu┼úie. Persoanele care voiau s─â practice ├«n continuare prostitu┼úia o puteau face, ├«ns─â cu riscul expunerii la noua prevedere penal─â a delictului de contaminare veneric─â care f─âcea pasibil─â de ├«nchisoare orice persoan─â care contamina con┼čtient cu boli venerice o alt─â persoan─â. Prostituata nu mai putea s─â mai aib─â domiciliul ├«n spa┼úii de consuma┼úie public─â, dar putea practica, ├«n schimb, ├«n locuin┼úe ├«nchiriate ├«n mod strict profesional. Acestea trebuiau dotate cu solu┼úii ┼či instruc┼úiuni profilactice puse la dispozi┼úia "vizitatorilor"5. Vechea condicu┼ú─â de prostitu┼úie este ├«nlocuit─â acum cu o fi┼č─â de s─ân─âtate care devine confiden┼úial─â ┼či cuprinde starea de s─ân─âtate a persoanelor ce practicau prostitu┼úia. Acest tip de organizare neoaboli┼úionist─â se caracteriza prin anonimat, responsabilitate ┼či libertatea de exercitare pe cont propriu a acestei ocupa┼úii. Anul 1943 ┼či contextul celui de-al doilea r─âzboi mondial marcheaz─â revenirea casei de toleran┼úe ┼či a ocupa┼úiei de "patron de bordel". Regulamentul num─ârul 24 din 1943 a redefinit profilul prostituatei ┼či al patronului de bordel ├«n spiritul celui mai drastic reglementarism. Este incriminat─â practica clandestin─â a prostitu┼úiei ┼či contaminarea veneric─â con┼čtient─â. Frecventarea ┼či sta┼úionarea ├«n spa┼úiul public ┼či de consuma┼úie public─â au fost interzise ┼či se introduce carnetul medical ├«n care erau trecute consulta┼úiile medicale, loca┼úia autorizat─â de practic─â a prostitu┼úiei ┼či instruc┼úiuni din regulament. O noutate o constituie "Livretul de economii" a prostituatei ┼či obliga┼úia patronului de a depune la Casa de economii 10% din ├«ncas─ârile zilnice ale prostituatei. M─âsura vizat─â era economisirea sumelor de bani rezultate din prostitu┼úie p├«n─â la p─âr─âsirea de c─âtre persoan─â a acestei ocupa┼úii, prin exercitarea unui control asupra economiilor. Spiritul noii reglement─âri a vizat un control absolut al prostitu┼úiei ┼či al spa┼úiilor acesteia, ┼úin├«nd cont de precedentele epidemii de boli venerice din armat─â, ├«n condi┼úiile deplas─ârilor masive de personal militar pe teritoriul ┼ú─ârii. Persisten┼úa "con┼čtiin┼úei burgheze" la nivelul tinerei republici populare rom├óne nu a r─âmas f─âr─â repercusiuni. La sf├«r┼čitul anilor '50, a fost demarat─â o misiune de reeducare a elementelor care nu corespundeau noii morale marxist-leniniste. Dac─â noul cod penal din 1948 nu aduce atingere prostitu┼úiei, decretul num─ârul 351 din 1949, abrogat ulterior ├«n 1951, va reprezenta prima m─âsur─â care deschide calea incrimin─ârii prostitu┼úiei. Prostituatele vor fi trimise ├«n Centre de reeducare pentru "adaptarea lor la exercitarea unei meserii ┼či al redres─ârii lor morale". Internarea lor putea fi f─âcut─â la cerere de autorit─â┼úile statului pe o durat─â care pleca de la 1 an ┼či p├«n─â ├«n momentul ├«n care se considera c─â scopul reabilit─ârii a fost atins. Urm─âtorul pas ┼či cel propriu-zis al incrimin─ârii practicii s-a f─âcut prin articolul 433 al noului cod penal din 1957. Potrivit acestuia, pedeapsa pentru procurarea, de c─âtre o femeie, a mijloacelor de existen┼ú─â, din raporturile sexuale cu diferi┼úi b─ârba┼úi, era considerat─â infrac┼úiune ┼či sanc┼úionat─â cu 6 luni p├«n─â la 4 ani de ├«nchisoare corec┼úional─â. Prostitu┼úia ├«ncepe s─â fie considerat─â ca fiind rezultatul unei con┼čtiin┼úe ├«napoiate, o form─â de parazitism social str─âin mentalit─â┼úii socialiste ┼či apropiat unei "criminalit─â┼úi specifice societ─â┼úii exploatatoare". Urm─âtoarele coduri penale vor prelua ideea parazitismului social. Cam a┼ča ar putea fi rezumat─â pe scurt dinamica societ─â┼úii rom├óne┼čti ├«n materie de reglementare a prostitu┼úiei ├«n intervalul 1862 ┼či 1957: de la o reglementare a toleran┼úei p├«n─â la o incriminare a parazitismului. Desigur c─â semnifica┼úiile acestei dinamici nu pot fi ├«n┼úelese dec├«t dup─â o trecere a analizei din planul oficial ├«n cel al practicii experien┼úei cotidiene. ________________ 1. Dr. Theodor Th. ┼×tef─ânescu, Regulamentul pentru privegherea prostitu┼úiei din ┼úara noastr─â. E bun. Prostitu┼úia trebuie tolerat─â?, Atelierele grafice Socet&Co, Bucure┼čti 1909. 2. A se vedea, caricatural, C─ât─âlin Bilea, Legea bordelurilor: ini┼úiativ─â legislativ─â comentat─â grafic, Editura de Sud, Craiova, 1999. 3. No┼úiunea de bordel a primit conota┼úii tot mai peiorative ├«n prima jum─âtate a secolului al XX-lea. 4. Constantin Hamangiu, Codul general al Rom├óniei, vol. 17, p. 674, Bucure┼čti, 1930. Legea va fi modificat─â succesiv ├«n 1931 ┼či 1933, urm├«nd s─â primeasc─â ┼či un regulament mai explicit pentru combaterea bolilor venerice, ├«n martie 1933. 5. Dintre aceste solu┼úii profilactice amintim: pomad─â calomelat─â, solu┼úie hipermanganat de potasiu 1/1000l, condoame. Lucian D─éR─éMU┼×

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.