De la Piața din Botoșani pînă la Obor

Ionuț SOCIU
Publicat în Dilema Veche nr. 1017 din 5 octombrie – 11 octombrie 2023
image

Mi-au plăcut piețele încă din copilărie. Mergeam des la Piața Mare din Botoșani cu mama și cîteodată cu bunicul Costache. Era chiar distractiv cu mama, chiar dacă uneori se întindea prea mult la vorbă cu oamenii și nu știai cînd se termină. Îmi plăcea agitația de acolo, mă fascinau culorile, mirosurile, oamenii care vorbeau tare și se strigau de la o tarabă la alta. Bunicul, care fusese măcelar, mă lua cu el la hala de carne, un loc unde-i cunoștea pe toți. Și, evident, nu-i trăgea nimeni țeapă acolo. Știa la cine să meargă și ce carne să cumpere. De la hală mergeam la mici, la o terasă care există și azi. Nu eram un mare fan al micilor, dar îmi plăcea ritualul ăla, modul în care se „detensionau” oamenii după frecușul cumpărăturilor. 

După ce m-am mutat în București, mi-a luat ceva timp să descopăr piețele de aici. Am stat undeva pe la Lizeanu acum vreo zece ani, perioadă în care descoperit Oborul în toată splendoarea sa. A urmat mai apoi Piața Crîngași, unde mergeam foarte des cît am locuit în zonă. Sînt și alte piețe care-mi plac, dar la care nu ajung așa des: Piața Progresul și Piața Matache, unde mă duc mai mult pentru farmecul zonei. Am fost recent la Chișinău și am descoperit Piața Centrală. Fascinantă! Am petrecut cîteva ore bune acolo și abia aștept să mă întorc.

În ultimele luni am mers des la Obor și pot să zic că am descoperit un Obor diferit față de cel de acum zece ani. Astăzi e un loc încă și mai vibrant și mai cosmopolit & care reușește să mă surprindă de la o vizită la alta. Pentru mine o tură în Obor înseamnă nu doar să cumpăr una-alta, dar să și casc gura, uneori doar așa, ca să-mi golesc mintea. De obicei, mă duc să cumpăr legume, brînză (din aia veche de oaie și telemea de capră) și produse din secuime, dar și orez din Pakistan, condimente din India și Sri Lanka, bulgur și ayran. Și plante.

Cum ziceam, nu sînt înnebunit după mici (prefer cîrnații), așa că nu prea îmi vine să stau la cozile alea interminabile. Dar nu neg ca sînt simpatice terasele din zonă. S-a deschis anul ăsta și un restaurant srilankez acolo, cu prețuri OK și mîncare bună (și foarte picantă). 

Recunosc că mă cam enervează coolness-ul legat de Obor și toată hipsterizarea din ultimii ani, dar pe de altă parte eu însumi sînt parte din fenomen, așa că nu ar trebui să o „ard” ipocrit. Și, oricum ar fi, e bine că oamenii se duc acolo, hipsteri sau nu, e și asta o formă de rezistență în Bucureștiul de azi.

M-am întrebat de unde vine totuși impulsul ăsta să mă duc atît de des la piață în ultima vreme. Și cred că am un răspuns. Trec printr-o perioadă de doliu, vreau să ies din casă, să merg mult pe jos și să văd oameni în jurul meu. De aia Oborul e una dintre variante, pentru că găsesc acolo toate astea: din nou culori și mirosuri, freamătul și lumina soarelui, faptul că pot să rătăcesc fără vreo direcție anume și să urmăresc ce se întîmplă în jurul meu. Nu e o mare șmecherie, dar e o opțiune atunci cînd vrei să ieși puțin din capul tău.

Ionuț Sociu este jurnalist.

Foto: wikimedia commons.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Blocuri Bucuresti FOTO Shutterstock jpg
Gestul aparent banal considerat ilegal dacă vecinii nu își dau acordul prin semnătură. Lege pentru toți proprietarii de apartamente
Este o lege pe care nu foarte români o cunosc, dar care le poate provoca probleme serioase cu legea, dacă o încalcă. Dacă locuim la loc, este complet ilegal să facem acest lucru dacă nu reușim să facem rost de acordul vecinilor noștri.
Aleksandr Lukasenko FOTO Profimedia jpg
Alegerile din Belarus, o formalitate pentru Lukașenko. Dictatorul de la Minsk, în funcție de 30 de ani
Duminică, 26 ianuarie, au loc alegeri prezidențiale în Belarus, însă actualul președinte Aleksandr Lukașenko este probabil să obțină al șaptelea mandat.
horoscop (2) jpg
Cele 2 zodii cărora Dumnezeu le pune mâna-n cap până la finalul lunii ianuarie. Urmează o perioadă de bunăstare și lucruri minunate și simt că încep o nouă viață
În universul astrologiei, fiecare lună aduce schimbări, noi oportunități și surprize pentru fiecare dintre noi.
Cristian Tudor Popescu FOTO Agerpres
Cristian Tudor Popescu „știe” unde este coiful dacic: „În România, pentru a-l încorona cu el pe Georgescu. Brățările, la doamna Georgela”
Cristian Tudor Popescu a avut o reacție ironică pe rețelele de socializare după ce mai multe piese valoroase din tezaurul dacic al României au fost furate sâmbătă, 25 ianuarie, dintr-o expoziție de la Muzeul Drents, din Olanda.
muzeul drents olanda jpg
Directorul muzeului Drents, șocat după furtul tezaurului dacic. „În 170 de ani de existenţă, nu a existat un incident atât de grav”
După ce o explozie a avut loc la muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos, urmat de un jaf în care au fost furate artefacte arheologice valoroase din România, directorul muzeului s-a declarat profund șocat de eveniment.
coiful de la Cotofenesti @Muzeul Drents  jpg
Simbolistica ornamentelor de pe coiful de aur furat în Olanda. Ce origine avea, de fapt, obiectul sustras din muzeu
Coiful getic de la Coțofenești este o adevărată operă de artă, spun specialiștii. Dincolo de metalul prețios din care este confecționat, impresionează și simbolistica deosebită a reprezentărilor de pe coif. Tocmai această simbolistică ridică semne de întrebare privind originea artefactului.
Adrian Cioroianu INQUAM Photos George Calin jpeg
Valoarea pieselor furate din tezaurul dacic este mult mai mare decât cea a aurului. Adrian Cioroianu: „Au ştiut foarte bine pe ce pun mâna”
Istoricul Adrian Cioroianu consideră că furtul piesele de tezaur dacic de la muzeul din Olanda, în urma exploziei de sâmbătă dimineaţă, a fost „o lovitură pregătită cu multe luni înainte”. Acesta susține că în spatele furtului a fost „o echipă de profesionişti”.
vreme frig ger FOTO Shutterstock
Trucul genial al finlandezilor pentru o casă caldă, fără încălzire. Așa vom economisi sume uriașe la factură
Pentru tot mai mulți români, devine din ce în ce mai dificil să facă față facturilor tot mai ridicate din timpul iernii. Însă, o țară unde clima unde este mult mai rece decât în țara noastră, pare să fi găsit o soluție incredibilă pentru a-și încălzi casele!
Guvernul vrea să cumpere un coif dacic şi opere de Brâncuşi din Detroit, oraş în faliment jpeg
AUR cere pedepsirea celor care au „înstrăinat și vulnerabilizat” tezaurul dacic
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită o anchetă „privind înstrăinarea şi vulnerabilizarea tezaurului dacic”, după ce mai multe piese de patrimoniu expuze la Muzeul din Drents, Regatul Ţărilor de Jos, au fost furate.